Istoria Focşanilor iese la suprafaţă

În urma excavării la unele lucrări de construcţii, au fost descoperite mai multe adăposturi subterane. Enigmele oraşului Focşani încep să iasă la iveală, una câte una. Ultima descoperire de acest gen a avut loc luna trecută, lângă Sinagogă, în timp ce se săpa la fundaţia unei case.

Reţelele subterane de tuneluri care în urmă cu peste 200 de ani făceau legătura între cele două oraşe despărţite de apa Milcovului, Focşani Munteni şi Focşani Moldoveni, erau utilizate de negustori pentru comerţul clandestin de vinuri, dar foloseau şi drept adăpost în vremuri de restrişte.

Nu există documente despre existenţa acestor galerii, însă bătrânii spun că îşi aduc aminte de la străbuni că se vorbea despre acest lucru.

„Aici erau evrei, armeni, greci care făceau negoţ. Fiecare casă avea câte un beci masiv din cărămidă, identice, construite cu boltă, ceea ce sugerează că aici au existat tuneluri pe sub pământ", îşi aminteşte Constantin Munteanu din Focşani.

Sistematizarea oraşului din anii '70 a dus la distrugerea acestei reţele de tuneluri, pentru că, spun specialiştii, protejarea patrimoniului nu a prins şi partea subterană a oraşului.

Aproape în fiecare an, în urma excavaţiilor, ies la iveală tot mai multe tuneluri şi beciuri pe trotuare sau chiar pe carosabil, când asfaltul cedează. Dacă în unele oraşe din străinătate astfel de vestigii sunt păstrate drept muzeu, municipalitatea focşăneană le-a acoperit cu beton pentru siguranţa pietonilor şi a şoferilor din trafic.

Astfel de construcţii subterane au fost descoperite şi în Piaţa Unirii din Focşani, cu ocazia lucrărilor de reabilitare.

Umplute cu beton

Actualul primar al municipiului Focşani, Decebal Bacinschi, era tânăr inginer constructor în anii de început ai sistematizării oraşului şi are amintiri despre ceea ce a găsit în subteranul oraşului.

„Pe locul unde se află astăzi Hotelul Unirea era un beci imens. A fost nevoie să-l aruncăm în aer cu dinamită, pentru că nu am reuşit să-l dărâmăm cu picamerele. Un tunel am găsit când am construit complexul Zimbru. Trei sferturi din Focşani e construit pe beciuri şi tuneluri. Bineînţeles, înainte de a se construi au fost umplute cu beton, după ce în prealabil s-au făcut foraje de adâncime pentru măsurarea presiunii", ne-a declarat Decebal Bacinschi.

În ultimii ani, în urma unor lucrări de excavaţii, parte din istoria acestor locuri a început să iasă la iveală.

Folosite pentru contrabandă

„Am găsit astfel de tuneluri în Piaţa Unirii, pe locurile fostei mănăstiri Sf. Ioan, pe locul unde se construieşte viitoarea Catedrală, lângă Sinagogă, chiar şi în zona Gării. Explicaţiile pe care le pot da în calitate de cercetător al istoriei sunt că acestea serveau pentru adăpostirea bunurilor, la contrabanda cu alcool şi apărarea propriilor vieţi. Aici era un oraş eminamente negustoresc, de graniţă, cu vamă între Focşanii Moldoveni şi Focşanii Munteni, astfel că aceste tuneluri asigurau condiţiile realizării schimburilor clandestine de marfă, pentru ocolirea taxelor vamale", ne spune prof. dr. Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancea.

Nu mai pot fi puse în valoare

Acesta este de părere că o cercetare a catacombelor oraşului ar presupune colaborarea între mai multe instituţii, aparatură specială, bani mulţi, fără a exista posibilitatea de a fi puse în valoare aşa cum s-a întâmplat în Luxemburg, unde un tunel în lungime de 25 de km a fost inclus în circuitul turistic şi aduce venituri ţării respective.

„Din ceea ce se ştie, oraşul este brăzdat de o astfel de reţea de tunele şi în anii viitori vor mai fi descoperite asemenea construcţii aparţinând secolului XVII-XVIII. Nici despre Focşanii vechi nu se ştie mare lucru, pentru că în fondul documentar de la Arhivele Judeţene se găsesc informaţii doar de la 1832", spune Aurora Emilia Apostu, arheolog specialist al Muzeului, care s-a ocupat de toate descoperirile de acest tip ieşite în ultimul timp la suprafaţă.