Hrubele lui Ştefan cel Mare, în patrimoniul naţional/Galeriile subterane din Panciu adăpostesc peste 200.000 de sticle cu vin spumant

Legenda spune că hrubele au fost construite strategic, pentru a adăposti mamele cu copii în timpul războaielor otomane. Tot aici, domnitorul Ştefan cel Mare sărbătorea fiecare victorie.

Hrubele din Panciu au fost săpate în anul 1494, pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare şi au o lungime de aproximativ trei kilometri. Construite sub formă de tuneluri, acestea sunt alcătuite dintr-un culoar principal din care se ramifică nu mai puţin de 36 de galerii laterale, transformate, în 1949, în spaţii pentru păstrarea vinurilor obţinute din viţa de vie nobilă de pe teritoriul podgoriei pâncene.

Legenda spune că hrubele au fost vizitate de două ori de Ştefan cel Mare, acesta fiind locul unde domnitorul sărbătorea alături de ostaşii săi fiecare bătălie câştigată. „Înfometat şi însetat după un război, domnitorul s-a oprit la hrube unde i-a cerut unei bătrâne ceva de mâncare şi de băut. Femeia i-a adus un vin roşu care, deşi era foarte savuros, nu avea nicio denumire. Atunci, Ştefan cel Mare a hotărât ca vinul să fie cunoscut sub numele de Băbească Veche", povesteşte Adrian Toma, directorul societăţii Veritas Panciu.

În anul 1968, hrubele au început să fie populate cu butelii de şampanie pentru învechire, activitate pe care o găzduiesc şi astăzi, aici fiind păstrate aproximativ 200.000 de sticle din cadrul SC Veritas Panciu SA. De altfel, din anul 2000, galeriile subterane au trecut în proprietatea privată a societăţii, după ce în '97 au fost declarate obiectiv de patrimoniu naţional.

Atracţie turistică

Hrubele pâncene reprezintă un punct de interes pentru zeci de mii de turişti atât din ţară, cât şi de peste hotare, în special din Germania, Franţa, Spania şi ţările nordice. Printre vizitatorii de renume se numără Nadia Comăneci, Bela Karolyi, Grigore Vieru, Nicolae Văcăroiu, Ion Vătăman şi peste 80 de actori consacraţi.

„Pe lângă oferta turistică, care include vizitarea hrubelor, a podgoriei Panciu, a colecţiei de vinuri, a combinatului de vinificaţie, a vinotecii, precum şi masa la restaurant realizăm şi şampanie cu etichetă personalizată. Printre doritori s-au numărat echipa de fotbal Steaua, Adrian Enache, Gică Petrescu, iar în ultima perioadă am început să facem şi pentru miri", mai spune Adrian Toma.

Spumantul, o adevărată comoară

Procesul de fabricare a vinului spumant este unul destul de complex, însă rezultatele sunt pe măsură. „După o perioadă de un an de fermentare în interiorul hrubelor, la o temperatură de 10 - 12 grade Celsius, fiecare sticlă se roteşte o optime spre dreapta pentru coborârea drojdiei în dop. Apoi, sticlele sunt introduse în şampagen, la minus 20 de grade Celsius pentru ca drojdia, odată îngheţată, să se poată îndepărta cu uşurinţă, după care se adaugă diferite arome pentru obţinerea sortimentelor sec, demisec sau demidulce. Acum, acest procedeu este mult mai rapid, deoarece aproape totul e automatizat, în comparaţie cu anii '80 când volumul de muncă era considerabil mai mare", explică Genoveva Ivanciu (foto), una dintre cele mai vechi angajate ale societăţii. În prezent, o sticlă de vin spumant pleacă de la Veritas Panciu la preţul de 32 de lei.

Cazare în zonă

În zona Panciu există peste 50 de pensiuni în oraş şi în satele din apropiere. O cameră la o pensiune de trei margarete costă 150 de lei pe noapte. Mult mai ieftină este cazarea la pensiunile rurale: între 60 şi 100 de lei pe noapte pentru o cameră. Pot fi luate în calcul şi hotelurile din Focşani, aflat doar la 25 de kilometri, dar şi zecile de pensiuni din zona Soveja-Lepşa.

Atracţii

Cine ajunge în zonă poate vizita hrubele lui Ştefan cel Mare, Mausoleele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Focşani şi Soveja, Parcul Natural Putna Vrancei, Rezervaţia Naturală „Focul viu" de la Andreiaşu de Jos, Podgoriile Panciu, Odobeşti, Coteşti şi Jariştea sau Mănăstirile Soveja, Mera, Dălhăuţi, Trotoşanu, Recea şi Vizantea.