Focşani: (PORTRET) Aurelia Colibă este vocea de aur a folclorului vrâncean

Aurelia Colibă a cântat alături de marii artişti

A urcat pentru prima dată pe scenă în urmă cu 35 de ani şi, de-a lungul carierei sale, a cântat alături de artişti celebri ai muzicii populare.

Profil
Născută. 23 ianuarie 1957, Dolhasca
Studii. Liceul „Alexandru Ioan Cuza", Focşani
Ocupaţie. Artist - liber profesionist
Familie. Un copil

Citiţi şi: Radu Bîrsă este preotul care slujeşte în limbajul semnelor

Născută pe plaiurile sucevene, Aurelia Colibă a fost atrasă de cântecul popular încă din vremea copilăriei, când era sufletul tuturor serbărilor şi spectacolelor locale.

A învăţat să cânte de la sora sa mai mare, şi ea pasionată de folclor, dar destinul a făcut ca doar Aurelia să devină o cunoscută interpretă de muzică populară.

A absolvit Şcoala Populară de Artă din Bucureşti, secţia canto - popular, iar în 1976, a păsit pentru prima dată pe scenă, în cadrul unui festival desfăşurat tot în Capitală.

Apreciată pentru talentul său desăvârşit, Aurelia Colibă a devenit solistă a Ansamblului „Tineretul", dirijor Gheorghe Popa.

În anul 1982, părăşeşte Bucureştiul şi se stabileşte definitiv în municipiul Focşani, unde se alătură orchestrei „Doina Vrancei", în calitate de solistă profesionistă. Un an mai târziu, reuşeşte să inregistreze primele melodii la Radio România şi începe să apară din ce, în ce, mai mult la emisiunile de folclor, difuzate pe diferite posturi de televiziune.

„Toate piesele lansate la radio au fost adunate pe un album, care, din păcate, nu a ajuns pe piaţă nici până în prezent, deoarece nu am avut resursele financiare necesare, iar sponsorii au întârziat să apară", spune interpreta.

Pe scenă, alături de marii artişti

Aurelia Colibă a fost o prezenţă nelipsită în cadrul marilor festivaluri naţionale de muzică populară. A participat la două dintre ediţiile spectacolului „Cântarea României", unde a şi obţinut marele trofeu şi un premiu doi.

Iubită de către public, Aurelia a primit premiul de popularitate la concursul „Tineri Interpreţi de Muzică Populară".

„Am cântat la foarte multe spectacole alături de mari solişti de muzică populară. Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Benone Sinulescu, Laura Lavric, Veta Biriş, Neculai Furdui - Iancu şi regretatul Ion Dolănescu sunt doar câţiva dintre marii artişti alături de care am urcat pe scenă. Au fost momente deosebite şi am avut ce învăţa de la aceşti oameni cu adevărat profesionişti", povesteşte Aurelia.

În prezent, Aurelia Colibă lucrează la câteva piese pe care vrea să le imprime la radio. De asemenea, urmează să participe la mai multe spectacole locale, la festivalurile de la Năruja, Paltin sau Andreiaşu.

„În judeţul nostru, artiştii de la „Doina Vrancei" sunt mai puţin solicitaţi. Îl regretăm pe Puiu Usturoi, cel care ne oferea şansa de a cânta la mai toate spectacolele", spune solista.

Este foarte mândră de fiul său, student în ultimul an la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi se bucură de fiecare moment petrecut alături de el.

Întrebări şi răspunsuri

Ce proiecte de viitor aveţi în domeniul muzical?

Sper că voi reuşi să lansez un album şi să-mi imprim melodiile la radio. Îmi doresc să mai am şansa de a mai cânta pe marile scene, de a participa la festivaluri şi spectacole de muzică populară din întreaga ţară.

Cu ce gânduri urcaţi pe scenă?

Urc pe scenă cu gândul de a cânta cât mai bine, pentru a bucura publicul, care este cel mai mare şi mai important juriu. Până acum, am avut succes şi vreau ca, în continuare, să am parte de aceeaşi apreciere din partea iubitorilor de folclor. Le mulţumesc vrâncenilor că m-au adoptat ca fiică a Vrancei.

Ce-i place

Mi-a plăcut dintodeauna să fiu actriţă, dar n-a fost să fie. Îmi plac oamenii sinceri, care ştiu să aline suferinţa celor aflaţi la necaz. Îmi place să mă bucur de natură, să mă plimb prin parc, în special primăvara şi toamna.

Ce nu-i place

Nu-mi plac minciuna şi oamenii care încearcă să-ţi facă şi mai mult rău atunci când ai un necaz. Spun asta pentru că am trecut prin aşa ceva, însă Dumnezeu a fost bun cu mine şi m-a ajutat să mă ridic. Nu m-am lăsat învinsă de necazuri şi de cei care voiau să-mi facă rău.