Elevii vrânceni dau anii de liceu pe viaţa de stranier

Sute de elevi care au absolvit opt clase îşi urmează părinţii în străinătate, iar alţii renunţă definitiv să mai meargă la şcoală. Din cele 4.500 de locuri în licee pentru elevii de clasa a noua, doar 3.700 vor fi ocupate de la toamnă şi nici acelea sigur. Liceele cu profil tehnologic sunt cele mai puţin căutate.

Peste 700 de locuri în liceele din Vrancea pentru elevii de clasa a noua rămân neocupate în viitorul an şcolar, care începe în septembrie, după ce în anii din urmă concurenţa pe locuri era acerbă.

Din această cauză, multe unităţi şcolare din învăţământul liceal nu şi-au îndeplinit planul de şcolarizare propus, situaţie care se răsfrânge şi asupra cadrelor didactice titulare din acele şcoli, nevoite să-şi caute ore în completare în altă parte pentru a avea catedra completă.

Este şi cazul Grupului Şcoalar „G. G. Longinescu", cunoscut în Focşani ca Liceul Forestier, care pentru prima dată după trei decenii nu va mai avea pentru anul începător clasă cu profil de prelucrarea lemnului.

Liceu forestier doar cu denumirea

„Noi am mers pe planul de şcolarizare de anul trecut, dar la anul trebuie să ne schimbăm optica şi să căutăm un profil mai atractiv pentru elevi. De când a căzut fostul combinat de prelucrare a lemnului, acest profil nu a mai fost căutat. De altfel, şi populaţia şcolară este în scădere iar elevii care termină clasa a opta pleacă după părinţi în străinătate sau abandonează, în cazul celor de la ţară", ne-a declarat Ştefan Moraru, directorul liceului.

Spusele sale sunt confirmate şi de oficialii învăţământului vrâncean, care ne-au precizat că numai în această perioadă de vacanţă au înregistrat peste 50 de cereri ce îi vizează pe elevii care au absolvit clasa a opta care vor să migreze în străinătate.

Andrei Dascălu este unul dintre sutele de copii din Vrancea care a abandonat învăţământul românesc pentru a studia în Italia, acolo unde părinţii săi lucrează de mai mulţi ani.

„Sunt în clasa a zecea la un liceu de informatică şi grafică din Italia. După absolvire aş vrea să fac grafică şi consider că acolo am oportunităţi mai mari decât dacă aş rămâne aici. Iar sistemul de învăţământ de acolo nu e aşa de stufos ca aici", ne spune Andrei.

IŞJ vrea manageri implicaţi

Reprezentanţii Inspectoratului Şcoalar spun că odată cu trecerea la sistemul de finaţare pe cap de elev managerii de şcoli vor fi obligaţi să acorde o mai mare atenţie imaginii şcolii lor.

„Vor intra într-un sistem concurenţial şi vor reuşi să reziste doar printr-o politică de atragere a elevilor către ei", spune Maria Lupu, inspector general adjunct la IŞJ Vrancea.