Cazematele de pe vremea lui Carol I, „anexe” gospodăreşti în curţile localnicilor din Vînători

Gheorghe Tănase şi-a făcut cotineaţă de păsări în buncăr

Oamenii din comună au fost „împroprietăriţi" cu zeci de buncăre care au făcut parte din linia de fortificaţii Focşani-Nămoloasa-Galaţi.

În comuna Vînători, sunt zeci şi zeci de gospodării care poată vestigiile celor două războaie mondiale.

Este vorba despre cazematele care au făcut parte din linia de apărare Focşani-Nămoloasa-Galaţi şi care au fost construite la sfârşitul anilor 1880.

După 120 de ani, ele sunt încă în picioare, iar localnicii s-au pricopsit cu buncărele în curţile lor prin împroprietărirea cu pământ.

CLICK aici pentru imagini

Construcţiile sunt aşa de solide, încât nu pot fi demolate decât cu ajutorul unor firme specializate, astfel că oamenii s-au gândit să le dea totuşi o întrebuinţare, transformându-le în adăposturi de păsări, de lemne şi ce se mai găseşte prin gospodărie.

„Eram copil când mă jucam de-a războiul prin cazematele astea. Acum ţin în ele găinile pe timpul verii, că este răcoare. Dacă aş avea bani, aş putea face un beci pentru butoaiele cu vin", ne spune Gheorghe Tănase, „proprietar" peste un buncăr.

Vecinul său, care are şi el în curte o bună parte din ceea ce a fost cândva o cazemată spune că a încercat să o dărâme, dar s-a lăsat păgubaş.

„E numai cărămidă şi fier beton. Dai cu barosul de sar scântei şi tot nu se sparge. Am citit în Magazin Istoric că-s făcute de nemţi, în primul război. Am şi eu o bucată de istorie la mine în grădină", completează Gheorghe Lupu.

Cazematele i-au inspirat pe edili în a da nume de străzi

Administraţia locală a comunei Vînători a botezat una din zonele în care se află cele mai multe cazemate în „strada Fortului".

CLICK aici pentru imagini

„Eu nu sunt din locurile astea şi când am ajuns primar tot îi auzeam pe oameni spunând că se duc să lucreze pământul la forturi şi m-am gândit că este o denumire potrivită pentru stradă. După Revoluţie, terenul a fost atras în intravilan şi împărţit pe loturi oamenilor să-şi construiască locuinţe. Oamenii care au cazemate în curte au primit teren în plus drept bonus", ne-a declarat Gheorghe Macovei, primarul comunei Vînători.

Plan nemţesc, muncă românească

Reprezentanţii Muzeului Vrancei spun că buncărele de la Vînători au făcut parte din linia de fortificaţie Focşani-Nămoloasa-Galaţi, o prioritate pentru conducerea armatei române pentru că se dorea consolidarea apărării teritoriului naţional în faţa unei eventuale agresiuni dinspre est.

„Planurile liniei de fortificaţie au fost elaborate de maiorul german Maximilian Schumann, fiind admise de Ministerul de Război în 1887. Un an mai târziu, Direcţia Generală de Lucrări de Fortificaţii a dat start la lucrări, sub comanda directă a colonelului Gheorghiu, comandantul regimentului de geniu, lucrările fiind finalizate în 1891. Linia de fortificaţie Focşani-Nămoloasa-Galaţi avea în total 160 de kilometri şi 1600 de cazemate", spune istoricul Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancei.

Fortificaţiile, ocolite de război

Potrivit istoricilor, la începutul anului 1914, pe linia de apărare Focşani-Nămoloasa-Galaţi se găseau 676 de tunuri, obuze şi mortiere iat în fortificaţii erau peste 7000 de militari.

Cu toate acestea, în timpul primului război mondial fortificaţiile s-au dovedit a fi inutile, fiind reconsiderate după începerea celui de-al doilea război mondial.

„Era fortificată în beton, realizându-se o poziţie de rezistenţă cu liniile clasice de apărare reieşite din experienţa războiului. Toate cazematele fuseseră întărite prin acoperire cu un strat gros de pământ şi camuflate în teren. Prezenta dezavantajul că avea spatele descoperit", descrie linia de fortificaţii generalul Constantin Pantazi în lucrarea „Cu mareşalul până la moarte".

Ca şi în primul război mondial, fortificaţiile s-au dovedit inutile.

Exploatate turistic

Conducerea Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Vrancea spune că se gândeşte la un proiect prin care buncărele de la Vînători ar oputea fi trecute în categoria monumentelor istorice.

„Vom cere informaţii şi de la Armată şi putem să iniţiem procesul de clasare a buncărelor şi introducerea lor în lista monumentelor istorice. Pentru asta trebuie să îndeplinim mai multe condiţii, care din primele concluzii se întrunesc şi anume au peste 50 de ani vechime şi au o importanţă istorică. Pe de altă parte, pot deveni şi de importanţă turistică. Aşa cum Grecia valorifică turistic fiecare pietricică, de ce nu am putea şi noi întreţine şi pune în valoare nişte forturi destul de bine conservate", ne-a declarat Florin Micu Iliescu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Cultural Vrancea.