Caşul de Soveja dă târcoale supermarketurilor

Localnicii de la munte ţin şi astăzi tradiţia din bătrâni de a afuma caşul de vacă, produs simbolic pentru staţiune. Câţiva săteni au făcut demersuri la Direcţia pentru Agricultură să îşi omologheze produsul ca să îl scoată la vânzare la oraş.

Maria Nedelcu are 79 de ani şi vinde caş afumat de când se ştie. Din asta îşi asigură existenţa. În fiecare dimineaţă ia laptele de la vacă, îl strecoară şi îl pune la fiert pentru a-l pregăti pentru caş.

„Îi dai cheag laptelui imdeiat ce s-a iuţit focul. Dai uşor în el să nu îl tai şi îl iei de pe foc. Îl laşi la răcit jumătate de oră să se separe caşul de lapte. Apoi îl turnăm în tiparele noastre frumoase făcute din bătrâni cu model, că aşa-o tradiţia la noi. Modelul e cu con de brad. Îl lăsăm în tipare aproape toată ziua, apoi îl scurgem şi îl lăsăm la saramură 24 de ore", ne-a povestit bătrâna.

Saramură din apă de râu

Bătrânii din Soveja respectă metoda tradiţională de preparare a caşului afumat. Îl ţin la saramură nu în apă cu sare, ci în apă de râu pe care o aduc tocmai de la izvoarele din munţi.

„Noi nu sărăm cu apă cu sare că nu iese bun. Cărăm apa de la izvoare şi după ce scoatem caşul din tipare îl punem în apa aia. După ce e gata îl punem deasupra butoaielor la afumat", ne-a mai spus tanti Maria. Preţul unei role de caş ajunge la 20 de lei pentru turiştii care îl iau direct de la poarta ţăranilor. O parte din ei merg cu el la piaţă în Focşani, unde preţul creşte.

Ţăranii vor să îşi vândă produsele chiar şi în supermarketuri. Aceştia au făcut de curând demersuri la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) să omologheze caşul afumat la ei în comună.

„Există acte depuse pentru înregistrarea acestui produs, caşul afumat de la Soveja. Vor fi finalizate şi aceste acte şi sperăm să avem în supermarketuri şi aceste produse", ne-a declarat directorul DADR Vrancea, Costică Neaţă.

Siropul de brad, delicatesă şi medicament

Un alt produs tradiţional la Soveja, localitatea înconjurată de păduri de conifere, este siropul de brad. Ţăranii încep să îl prepare la jumătatea lunii mai când dau mugurii şi îl consumă atât ca băutură cât şi ca medicament.

„Turiştii, când trec pe aici, ne întreabă de sirop de brad că e dulce şi sănătos. Noi îl facem din zeama de la mugurii de brad dar îl folosim ca unguent de câte ori avem dureri, răni sau bube. Facem o compoziţie, punem un strat de muguri de brad şi un strat de zahăr şi trece orice rană", spune Lenuţa Jianu, localnică din Soveja.