Povestea celei mai impunătoare clădirii din centrul Băniei. Cum s-a transformat Palatul Justiţiei din Craiova în Universitate

În locul unde este Universitatea din Craiova a existat Palatul Justiţiei

Clădirea Universităţii din Craiova este situată în centrul oraşului şi a fost construită iniţial pentru a servi drept Palat al Justiţiei. Arhitectul Ion Socolescu a fost cel care a proiectat-o în anul 1890.

Pe locul unde este situată  în momentul de faţă clădirea Universităţii din Craiova a existat în secolul al XVIII-lea Biserica Gănescu, ctitorită de stolnicul Barbu Zătreanu Gănescu. Lăcaşul de cult şi-a pierdut proprietăţile în anul 1863, odată cu secularizarea averilor mânăstireşti. „În curtea şi vechile case arhiereşti îşi mută sediul Tribunalul din Craiova. Ulterior, în anul 1884, s-a decis demolarea aşezământului religios şi ridicarea, pe acelaşi amplasament, a unui Palat de Justiţie. Până la construirea acestuia, sediul provizoriu al tribunalului Craiovei a fost mutat la Casa Băniei. Decizia de demolare a clădirilor care au aparţinut Bisericii Gănescu avea să fie pusă în aplicare în anii 1889-1890, când au început şi lucrările la noua clădire. Un rol important în construcţia noului palat l-au jucat atât Alexandru Marghiloman, atunci Ministru al Lucrărilor Publice (perioadă în care a contribuit, pe lângă construirea Palatului Justiţiei din Craiova, la amenajarea Grădinii Botanice, la începerea lucrărilor la Şcoala Centrală de Fete, la Palatul Justiţiei şi la edificiul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, precum şi la începerea lucrărilor la podul de la Cernavodă), cât şi prefectul de Dolj, Nicu Economu, care a finanţat lucrările“, se arată în documetarea realizată de Alexandra Daniela Ilie, preşedintele Asociaţiei Monumente Oltenia.

Palatul Justiţiei

Palatul Justiţiei, proiectat în 1890

Arhitectul Ion Socolescu a fost cel care a proiectat clădirea Universităţii din Craiova în anul 1890.  Palatul Justiţiei era înconjurat de un gard cu grilaj de fier forjat fixat pe un soclu de beton, cu stâlpi din loc în loc. „Forma iniţială a clădirii Palatului de Justiţie era de patrulater întretăiat pe mijloc de un corp central, care corespundea intrării principale. Aceasta era dominată de frontonul clasic, unde putea fi admirat un grup statuar reprezentând „Justiţia legată la ochi”, înlăturat după 1948. Ulterior schimbării destinaţiei clădirii, sub frontonul acesteia a fost amplasat cuvântul “UNIVERSITATEA”, scris cu majuscule în relief“, a mai precizat Alexandra Daniela Ilie, preşedintele Asociaţiei Monumente Oltenia.

Paltul Justiţiei

Palatul Justiţiei a fost inaugurat pentru prima dată parţial în anul 1912, iar în perioada respectivă avea patru niveluri. În anul 1914 a fost reparat şi modernizat , ajungând să aibă şase niveluri. Clădirea a intrat într-un process amplu de modernizare imediat după cutremurul din data de 4 martie 1977. În anul 2002 s-a renovat Sala Albastră, holul central şi faţa clădirii. În momentul de faţă clădirea Universităţii din Craiova este una dintre cele mai frumoase din oraş, dar şi un punct de repere în rândul locuitorilor Băniei. „Terenul clădirii se întinde pe  8260 mp. Suprafaţa desfăşurată a clădirii este de 29769 mp, din care suprafaţa totală utilă este de 16260 mp. Construcţia actuală are subsol, parter, parţial mezanin şi etaj, fiind formată din 7 corpuri grupate în jurul a două curţi de lumină, legate funcţional. [...] Clădirea Universităţii este simetrică, fiind alcătuită din două corpuri în formă de ”U”, distincte, legate printr-un corp central (corp 7), delimitând, astfel, cele două curţi de lumină. Corpurile 1-6 (laterale) au o înălţime ce variază între 3,95 m – 4,50 m, iar corpul central are o structură diferită, cu înălţimea de nivel de 7,30 m, 8,40 m şi 7,85 m“, s emai arată în documetarea realizată de Alexandra Daniela Ilie, preşedintele Asociaţiei Monumente Oltenia.

Palatul Justiţiei

Palatul de Justiţie a devenit Universitatea din Craiova în anul 1966.

În clădirea centrală îşi desfăşoară activitatea şase facultăţi:

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Facultatea de Litere, Facultatea de Ştiinţe, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Facultatea de Horticultură şi cea de Teologie.

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Cea mai mare facultate din cadrul Universităţii din Craiova, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor îşi are sediul în clădirea centrală. Pentru realizarea obiectivelor cu privire la desfăşurarea procesului de învăţământ, facultatea dispune de o substanţială bază materială, concretizată în spaţii de învăţământ-cercetare şi dotare cu echipamente tehnice de calcul. Facultatea dispune de o sală de conferinţe, 26 de săli de curs, 7 săli de seminar, 13 laboratoare şi spaţii de cercetare şi integrare europeană.  Sub aspectul dotării cu tehnică de calcul, aceasta se regăseşte atât în cadrul laboratoarelor specializate de informatică, management, finanţe, statistică şi analiză, cât şi la nivelul fiecărei catedre şi la secretariatul facultăţii, în vederea sprijinirii activităţii curente specifice (editări de cursuri, caiete de lucrări practice, studii şi cercetări, evidenţe statistice).

În cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor oferta educaţională pentru învăţământul cu frecvenţă este reprezentată de 7 domenii de studii universitare de licenţă din cadrul domeniului fundamental Ştiinţe Economice, şi anume:  Cibernetică, statistică şi informatică economică , Administrarea afacerilor, Contabilitate, Finanţe, Economie şi afaceri internaţionale, Management şi Marketing.  Celor 7 domenii le sunt corespunyătoare programe de studii precum: Administrarea afacerilor,   Economia comerţului, turismului şi serviciilor , Informatică economică, Statistică şi previziune economică, Contabilitate şi informatică de gestiune, Economie şi afaceri internaţionale,  Finanţe şi bănci, Finanţe şi bănci (în limba engleză), Management şi Marketing.  

La Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor învaţă 2667 de studenţi din care 1869 la nivel master, iar restul la nivel master. De asemenea la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor îşi desfăşoară activitatea 106 cadre didactice, din care 27 de profesori, 48 de conferenţiari, 28 de lectori şi 3 asistenţi.

Una dintre facultăţile cu tradiţie din cadrul Universităţii din Craiova, Facultatea de Litere îşi desfăşoară activitatea tot în clădirea centrală. Facultatea dispune de 8 săli de curs, 17 săli de seminar şi 4 spaţii de cercetare care deservesc studenţii celor cinci departamente ale facultăţii, şi anume: Departamentul de limbă română, literatură, Departamentul de limbi romanice şi clasice, Departamentul de studii anglo-americane şi germane, Departamentul  Arte şi Departamentul de comunicare, jurnalism şi ştiinţe ale educaţiei.

Facultatea de Ştiinţe

Clădirea Centrală a Universităţii din Craiova găzduieşte şi Facultatea de Ştiinţe  cu cele patru departamente ale acesteia: Departamentul de Chimie, Departamentul de Fizică, Departamentul de Geografie, Departamentul de Informatică şi Departamentul de Matematică.

Facultatea de Horticultură

Clădirea Centrală găzduieşte şi Facultatea de Horticultură. Aceasta are o sală de curs, 17 laboratoare performante şi 13 cabinete. La Facultatea de Horticultura studenţii au la dispoziţie patru domenii şi 5 programe de studii. Astfel la domeniul Biologie este acreditat programul Biologie, la Horticultură este acreditat programul cu acelaşi nume, dar şi programul Peisagistică. La domeniul Ingineria Mediului este fuuncţional programul Ingineria şi protecţia mediului în agricultură, iar la domeniul Ingineria produselor alimentare, este acreditat programul Tehnologia prelucrării produselor agricole

Facultatea de Ştiinţe Sociale

Facultatea de Ştiinţe Sociale are o bază materială amplă. În clădirea centrală are 7 săli de curs, 3 de seminar şi 7 spaţii destinate cercetării. Facultatea de Ştiinţe sociale are şase domenii şi şase programe de studii. Astfel la domeniul Istorie este acreditat programul Istorie, la domeniul Relaţii internaţionale şi studii europene este funcţional programul Relaţii internaţionale şi studii europene, La Asistenţă socială poate fi accesat programul Asistenţă socială, la Filosofie este acredtat programul Filosofie, la Ştiinţe Politice este disponibil programul Ştiinţe Politice, iar la Sociologie poate fi accesat programul cu acelaşi nume.