Cum s-a schimbat România în 25 de ani. Istoricii: „Ce nu a distrus comunismul a distrus capitalismul“

Istoricii susţin că ce nu a distrus comunismul în România a distrus capitalismul

Oltenii sunt convinşi că România s-a schimbat dramatic în ultimii 25 de ani, de când s-a sfârşit regimul communist condus de Nicolae Ceauşescu. Fuga celui mai iubit fiu al poprului de pe acoperişul Comitetului Central, a deschis, în anul 1989, porţile unor noi vremuri.

La 25 de ani de la căderea regimului comunist condus de Nicolae Ceauşescu, oltenii au făcut o trecere în revistă a lucrurilor care s-au schimbat în România. Oamenii povestesc că la începutul anilor ’80, shopurile au devenit o afacere sigură, iar din dorinţa dictatorului de atrage valută forte în ţară au fost puse pe picioare magazine destinate străinilor. Erau aprovizonate cu produse aduse chiar din occident. „Marfa pentru acest gen de magazine era adusă din Bucureşti de la Ministerul Comerţului. Cine avea relaţii sus puse cu siguranţă avea şi prăvălia bine aprovizionată. În perioada respectivă s-au vândut foarte bine radiocasetofoanele. Se mai vindeau bine la începutul anilor ’80 deodorantele: Fa, Rexona şi Lux. Tot în perioada respectivă la mare căutare erau blugii. Clienţii fideli ai acestor magazine erau machidonii. Preţurile în România erau mai mari decât în străinătate“, a povestit Cătălin Stoica, fost gestionar de shop în perioada comunistă.

A mai rămas doar amintirea

Magazinele construite în perioada comunistă au ajuns în paragină sau adăpost pentru oamenii străzii. Oltenii povestesc că înainte de 1989, prăvăliile erau pline doar la vizitele demnitarilor. „În magazinele din Craiova în perioada comunistă bătea vântul. Pe rafturii nu erau decât conserve, cutii cu creveţi sau halva pătată de ulei. Pâinea se vindea pe cartel[, iar pentru a putea procura un carton de ouă trebuia să te zbaţi. Totul a rămas în momentul de faţă o amintire. La Unirea în spate era un magazine unde se vindea carne. Era greu să poţi cumpări picioare de porc sau pui ariciţi“,  a precizat Mihalea Cristofir.

Oltenii povestesc că în perioada comunistă găseau mereu variante de distracţie. „Programul de la televizor dura foarte puţin, aşa că săliile de cinema erau tot timpul pline. Filmele indiene erau la mare căutare în perioada respectivă şi se schimbau odată la 7 zile. Imediat după ce mergeau la cofetărie , tinerii se îndreptau către cinematografe. „O floare şi doi grădinari“, „Prietenii mei elefeanţii“,  sau „Sora 13“,  rulau mai tot timpul la cinematografele din Bănie. După 1975 cenzura filmelor devenise strictă, iar imediat au apărut şi video-urile. Cine avea un astfel de aparat organiza seri de film, cu loc plătit“, a spus Toma Rădulescu, istoric.

La mare căutare în epoca de aur erau restaurantele. Acestea erau bine îngrijite şi aveau grădină de vară.
Oltenii îşi mai aduc aminte că onomasticile se organizau întotdeauna în casa sărbătoritului.  Cei care lucrau la întreprinderi se puteau distra în voie la clubul care era cu circuit închis. Erau numite seri dansante pentru socializare.

Haine venite pe sub mână

Românii erau inventivi în perioada comunistă din cauza lipsei de variante vestimentare, iar majoritatea hainelor erau făcute la croitor. „Erau şi oameni care îşi procurau anumite obeicte vestimentare pe sub mână. În perioada comunistă se purta tuşul negru folosit de doamne pentru a-şi contura ochii, dar şi faimoşii blugi scumpi şi greu de procurat. Moda din ţara noastră a devenit imediat cunoscută în Ungaria, Cehia sau Polonia. Cine ajunge acolo, era imediat recunoscut după stilul vestimentar. Majoritatea purtau uniforme, cu costume standard. Pantalonii evazaţi erau la modă. La Fabrica de Cofecţii din Craiova erau modele unicat de fuste şi bluze. Se făceau pentru export, iar tot ce avea defect se vindea pe sub mână“, a mai spus Toma Rădulescu.

Viaţa românilor s-a schimbat imediat după anul 1989. Unii oamenii recunosc că au dispărut indiciile care îi legau de perioada comunistă. „Majoritatea au aruncat bibelourile vechi, carnetul UTC sau sticlele de lapte. Imediat după Revoluţie, românii au început să călătorească, iar cu siguranţă viaţa lor s-a schimbat. Au văzut lucruri noi şi au învăţat să trăiască altfel“, a spus Florin Văduva, sociolog.

Imediat după Revoluţie, ruralul românesc a intrat într-o nouă etapă de evoluţie. „Ţăranii imediat după căderea regimului comunist au rămas fără un loc de muncă, iar în acest moment unii trăiesc doar din agricultură. Pe vremea lui Ceauşescu toată lumea unde să muncească. Oamenii din mediul rural îşi amintesc cu drag şi  în momentul de faţă de CAP-ul unde ani buni au câştigat o pâine. Fiecare acuma se descurcă cum poate. Cei care au fost bani în perioada comunistă au reuşit să îşi deschidă o mică afacere la ţară şi duc un trai mai bun“, a mai spus Florin Văduva.

Istoricii au declarat că imediat după 1989 ce nu a reuşit să distrugă comunismul a distrus capitalismul. Fabricile din Craiova au avut fost pe val în epoca de aur, însă după Revoluţie au fost jefuite şi îngropate.