FOTO Vacanţă în România. Parcul Nicolae Romanescu şi Muzeul de Artă din Craiova, locurile care te aduc mai aproape de istorie
0
Printre atâtea destinaţii unde puteţi petrece timpul liber în Craiova am îndrăznit să vă propunem două locuri unde, cu siguranţă, veţi avea parte de o experienţă unică. Parcul Nicolae Romanescu şi Muzeul de Artă din Craiova, locurile care te duc mai aproape de istorie. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul celei mai frumoase campanii „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, un colţ de rai din ţara noastră.
Parcul Nicolae Romanescu (FOTOGALERIE)se află pe lista monumetelor istorice şi este situat în partea de sud a Craiovei. Mai este cunoscut şi ca Parcul Independenţei sau Parcul Poporului. Chiar la intrarea parcului se găseşte bustul lui Nicolae Romanescu, cel care a făcut ca totul să fie posibil în anul 1943.
Parcul Nicoale Romanescu din Craiova este al treilea ca mărime din Europa şi al doilea ca mărime din România, după Herestrău, având o suprafaţă de 90 de hectare.
Iniţiativa conturării unui obiectiv turistic în Craiova a avut-o primarul Craiovei de la acea vreme, Nicolae Romanescu. În anul 1900 edilul a hotărât să pună la dispoziţia unui arhitect peisagist francez 90 de hactare de teren, cumpărate de municipalitate de la Prinţul Gheorghe Bibescu. Minunăţie a naturii, modelată tangenţial de omul Eduard Redon a obţinut medalia de aur în Expoziţia de la Paris din 1900, iar astfel a trecut harta parcurilor celebre din Europa.
„Arhitectul francez Redont a avut curaj şi a venit cu idei foarte îndrăzneţe pentru perioada respectivă. Au fost aclimatizate sute de specii de arbori, arbori care în mod normal nu cresc în condiţiile climatice ale României, a redesenat lacul, a proiectat podul suspendat, a proiectat castelul, a improvizat dealuri şi văi, drumuri, alei şi poteci care însumează peste 35 km lungime totul fiind lucrat în cel mai mic amănunt. Se spune că cine ajune în Craiova şi nu vizitează Parcul „Nicolae Romanescu“, înseamnă că a venit degeaba în Cetatea Banilor“, a spus Toma Rădulescu, istoric.
Oamenii care vizitează pragul parcului Nicolae Romanescu(FOTOGALRIE) pot admira în linişte oglindirile în sute de culori de pe luciul apei. Au la dispoziţie un foişor de lemn, un restaurant pe malul, castelul fermecat, debarcaderul, grădin zoologică, palatul Bibescu şi podul suspendat.
„Totul arată de vis aici. Păcat că nu există un ghid turistic care să îţi explice cu adevărat istoria parcului. Nu ştiu decât că este al treilea ca mărime din Europa şi al doilea ca mărime din România. Aici pot să spun cu mâna pe inimă că m-am relaxat. Am venit tocmai de la Cluj să văd exact cum arată „Parcul Nicolae Romanescu“. M-am plimbat timp de trei ore şi nu îmi vine să plec. Cu siguranţă voi vitita Cetatea Banilor şi la anul“, a spus Mihart Tripon.
Carte de vizită
Castelul Fermecat aminteşte exact de basmele copilăriei. A fost de fapt un acoperiş pentru bazinele de apă care ajutau la irigarea lacului. Arhitectul francez care a proiectat parcul Nicolae Romanescu şi-a dorit să fie un punct de atracţie, iar acest lucru a fost îndeplinit cu succes.
Grădina Zoologică a fost inaugurată în anul 1906 şi este una dintre cele mai vechi grădini zoologice din ţară. În momentul de faţă funcţionează fără autorizaţie, însă autorităţile au pus la cale un plan de modernizare.
Podul suspendat din parcul Nicolae Romanescu leagă două delauri din parc şi este construit deasupra lacului, fiind suspendat de cabluri.
Hipodromul din Craiova este cel mai mare din ţară şi a fost construit în anul 1903 după modelul francez. Era în urmă cu un secol mândria oraşului. Doamne şi domni îmbrăcaţi la patru ace făceau din tribune galerie cailor preferaţi. Aici a avut loc şi primul campionat balcanic de călărie din România. Acum totul a fost lăsat în paragină şi nimeni nu a mai investit de ani buni nici măcar un leu. Tribunele sunt dărăpănate, iar caii sunt scoşi din grajduri doar să se plimbe.
Palatul Bibescu este situat departe de aleile la care vizitatorii au acces. În anul 1856 în zilele de 26-27 iunie, a aici a stat domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Imobilul a fost renovat, iar acum este folosit casă de protocol de către Primăria Craiova.
Muzeul de Artă din Craiova
Clădirea situată în centrul oraşului a fost ridicată după planurile arhitectului farncez Paul Gotereanu în anul 1896. În cele două săli ale Muzeului de Artă din Craiova (FOTOGALERIE) sunt expuse opere ale marelui scluptor Constantin Brâncuşi: „Sărutul“ care a fost realizat în piatră în anul 1907, „Vitellius“ este cea mai veche luicrare a scluptorului realizată în anul 1898 din ghips, „Tores de femeie“ este o lucrare de marmură care datează din anul 1909, „Orgoliul“ care a fost făcut în 1905, „Cap de băiat“ realizat în 1906, „Domnişoara Pogany“, „Scaun“ şi „Ecorseul“ executat în ghips în anul 1902.
La baza formării colecţiei muzeului se află Pinacoteca „Alexandru şi Aristia Aman“, deschisă la Craiova în anul 1908. Aceasta a fost adăpostită timp de câteva decenii în vechea casă a familiei Grigore şi Elena Lăceanu (părinţii Aristiei Aman). Pinacoteca cuprindea tablouri din şcolile olandeză, flamandă, italiană şi franceză (în general lucrări din secolul al XVII-lea) , pictură şi grafică de Theodor Aman, artă decorativă românească şi străină, la care s-au adăugat, odată cu trecerea anilor.
Palatul Jean Mihail din Craiova(FOTOGALERIE) a fost inaugurat în anul 1909 de Nicolae şi Jean, ceid doi fii ai lui Constantin Mihail. Nicolae a trăit ultima perioadă a vieţii în Franţa, acolo unde s-a şi călugărit, Jean a ales să locuiească la palat. A continut să îşi sporească averea şi a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, iar în anii crizei economice mondiale din 1929-1933,l a girat statul român cu averea sa parte din împrumuturile pe care acesta le-a contractat în străinătate. În anul 1936 a murit, iar fiind ultimul reprezentant al familiei a decis să doneze statului român prin testament, cu condiţia să se înfiinţeze „Fundaţia Jean C. Mihail“.
Fundaţia trebuia să îi lichideze averea şi cu banii obţinuţi să înfiinţeze şcoli, cămine culturale, biblioteci la sate, o şcoală superioară de agricultură la Craiova, o maternitate model, să facă dotă fetelor sărace. „Într-adevăr, s-a înfiinţat o fundaţie dar degeaba. Nu a trecut mult timp şi a venit războiul, apoi ocupaţia sovietică. După aceea au venit comuniştii la putere iar de averea lui Jean Mihail s-a ales praful“, susţine Toma Rădulescu, istoric.
Odată cu venirea comuniştilor, din somptosul palat din Bănie au dispărut importante piese de mobilier. „O parte din mobilier a ajuns în casele unor oameni ai căror copii sau nepoţi sunt acum persoane publice, mă refer la profesori universitari sau academicieni“, mai spune istoricul. Toma Rădulescu a mai declarat că propietăţile boierului au fost naţionalizate de comunişti iar conturile au ajuns pe mâna oamenilor importanţi din Partidul Comunist Român. „Credeţi că s-au vărsat toţi banii la partid? A apucat fiecare ce a putut. Unii au luat conturile, alţii au pus mâna pe obiectele de valoare. Se ştiu cei care au în propriile case obiecte de valoare din palatul Jean Mihail“, a mai spus Rădulescu.
Muzeul de Artă din Craiova dispune de un patrimoniu cultural de peste 4000 de lucrări adunate şi conservate de-a lungul anilor.
Din august 1954 Palatul Jean Mihail adăposteşte Muzeul de Artă Craiova. „Cred că am vizitat palatul Jean Mihai de zece ori până acum. Este o minunăţie şi ai ce să vezi. Sunt opere ale marelui scluptor Constantin Brâncuşi care dau o importanţă aparte Muzeului de Artă din Craiova. Este situat în centrul oraşului şi este un punct de atracţie pentru turişti. Acum este în construcţie, dar am auzit că până la sfîrşitul anului lucrările vor fi finalizate“, a spus Gabriela Pîrvu.
Muzeul de Artă din Craiova a intrat din anul 2010 într-un proces amplu de modernizare, iar lucrările au fost finalizate în proprţie de 90%. Meşterii folosesc la finisaje foiţă de aur, mătase de Lyon, parchet de stejar, aşa cum s-a folosit iniţial la construcţia clădirii. Considerat cel mai scump palat din Oltenia, imobilul a fost ridicat între 1900 şi 1907 şi a aparţinut celui mai bogat om din România i interbelică, Jean Mihail. Valoarea investiţiei se ridică la suma de opt milioane de euro.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale, sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
