Craiova se află pe lista destinaţiilor inedite de călătorie recomandate de The Telegraph FOTO

The Telegraph a întocmit o listă cu 13 destinaţii inedite de călătorie, iar oraşul Craiova se află printere preferinţele englezilor.

Oraşele recomandate de editorii The Telegraph sunt: Girona (Spania), Santiago (Chile), San Francisco (Statele Unite ale Americii) sau Stockholm (Suedia), dar  şi oraşul românesc Craiova. „Fondat pe rămăşiţele oraşului dac Pelendava, Craiova se mândreşte cu o tradiţie academică puternică şi cu figuri istorice importante. Faimosul sculptor Constantin Brâncuşi a studiat la Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova, cioplindu-şi aici primele opere“, au scris editorii The Telegraph.

Foto: Craiova Capitala Culturală

Locuri de vizitat în Craiova:

Parcul „Nicolae Romanescu“

Parcul „Nicolae Romanescu“ se întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare şi este amplasat pe locul unde, la mijlocul secolului al XIX-lea, se afla moşia familiei Bibescu. 

Parcul „Nicolae Romanescu“ se întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare 

Inaugurarea Parcului Nicolae Romanescu a avut loc în anul 1903 în prezenţa Regelui României, Carol I, a principelui Ferdinand, dar şi a prim-ministrului Dimitrie Sturza. 

Parcul „Nicolae Romanescu“ a intrat într-un amplu proces de modernizare, după 100 de ani de la inagurare.

Muzeul de Artă

Muzeul de Artă din Craiova a fost ridicat în anul 1896 după planurile unui arhitec francez. A  fost inaugurat în anul 1909 de Nicolae şi Jean, ceid doi fii ai lui Constantin Mihail. Nicolae a trăit ultima perioadă a vieţii în Franţa, acolo unde s-a şi călugărit, Jean a ales să locuiească la palat. A continut să îşi sporească averea şi a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, iar în anii crizei economice mondiale din 1929-1933, a girat statul român cu averea sa parte din împrumuturile pe care acesta le-a contractat în străinătate. În anul 1936, a murit şi, fiind ultimul reprezentant al familiei, a decis, prin testament, să-şi doneze averea statului român, cu condiţia să se înfiinţeze Fundaţia ”Jean C. Mihail“.

Muzeul de Artă din Craiova este situat în centrul oraşului  

Din august 1954, Palatul Jean Mihail adăposteşte Muzeul de Artă Craiova. În cele două săli sunt expuse opere ale marelui scluptor Constantin Brâncuşi: „Sărutul“ care a fost realizat în piatră în anul 1907, „Vitellius“ este cea mai veche luicrare a scluptorului realizată în anul 1898 din ghips, „Tores de femeie“ este o lucrare de marmură care datează din anul 1909, „Orgoliul“ care a fost făcut în 1905, „Cap de băiat“ realizat în 1906, „Domnişoara Pogany“, „Scaun“ şi „Ecorseul“ executat în ghips în anul 1902.

Muzeul de Artă din Craiova a intrat în reabilitare, iar meşterii au folosit la finisaje foiţă de aur, mătase de Lyon, parchet de stejar, aşa cum s-a folosit iniţial la construcţia clădirii. Considerat cel mai scump palat din Oltenia, imobilul a fost ridicat între 1900 şi 1907 şi a aparţinut celui mai bogat om din România i interbelică, Jean Mihail. Valoarea investiţiei s-a ridicat la suma de opt milioane de euro.

Grădina Botanică

Grădina Botanică din Craiova este situată în partea de sud-vest a oraşului şi se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 13 hectare. A fost înfiinţată în anul 1952 şi deţine material biologic viu pentru studiu şi cercetări fundamentale şi aplicative.  

Casa Băniei

Casa Băniei este cea mai veche clădire din Craiova şi a fost la sfârşitul secolului XV-lea de boierii Craioveşti, iar în anul 1699 a fost reconstruită de domnitorul Constantin Brâncoveanu.A  fost de-a lungul anilor sfat boieresc, seminar, sediul arhivelor, judecatorie, colegiu, iar în prezent este muzeu de etnografie, în ale cărui exponate se regăsesc formele şi motivele geometrice cu care Constantin Brâncuşi a uimit lumea întreagă.

Casa Băniei a ascuns multă vreme un adevărat labirint subteran, construit cu scopul de a face posibilă retragerea celor care stăteau în ea, pe vreme de război. Dat uitării spre sfârşiul secolului al XIX-lea, labirintul a fost redescoperit în anii ‘30 de elevii şcolii ce funcţiona pe atunci în Casa Băniei. Labirintul a fost descoperit 30 de ani mai târziu de securitate, iar imediat s-a decis zidirea şi îngroparea lui definitivă.

Casa Băniei a fost incendiată de incendiată de mai multe ori. În perioada 1718-1739 a devenit sediul administraţiei austriece, care o fortifică pentru apărare. Din anul 1850, clădirea situată pe strada Matei Basarab devine sediu pentru diverse instituţii ale oraşului: Tribunalul Craiovei, Seminarul local, Arhivele Statului şi Liceul Fraţii Buzeşti.