Craiova: Casa Zamfirescu, de la Brâncuşi la Paul Valută

Craiova: Casa Zamfirescu, de la Brâncuşi la Paul Valută

Întâiul proprietar, Ion Zamfirescu, este pomenit şi astăzi, când se vorbeşte despre anii petrecuţi de sculptor la Craiova. La Casa Zamfirescu se întâlneau pe vremuri scriitori, poeţi şi artişti plastici la o cană cu vin, la poveşti despre viaţa culturală craioveană. În prezent, clădirea a fost transformată într-un restaurant de lux, deţinut de văduva afaceristului Paul Valută.

Pe strada Mitropolit Firmilian, chiar lângă sediul Administraţiei Financiare, la numărul 4, o clădire impresionantă captează atenţia trecătorilor. Este suficient să ridici privirea şi să zăreşti numele lui Constantin Brâncuşi pe placa postată pe zidul dinspre stradă. Dai fuga la cărţi, iar printre rândurile menţionate de scriitori precum Barbu Brezeanu, găseşti trecut momentul în care copilul Brâncuşi se mută de la birtul Fraţilor Spirtaru din zona Gării, ca ucenic, la Ion Zamfirescu, tânăr negustor, cu magazin de „mărfuri şi coloniale“, pe strada Madonna Dudu, numărul 19. Volumul „Craiova, mon amour“, semnat de Alexandru Firescu şi Constantin Gheorghiu, pomeneşte de găzduirea lui Brâncuşi în „odaia comună a băieţilor de prăvălie“ şi de grija ce i-au purtat-o soţii Zamfirescu. L-au ajutat să se înscrie la Şcoala de Arte şi Meserii şi „l-au încurajat să cioplească după obiceiurile de acasă“. Pentru ei era Costache.

Brâncuşi ar fi ales locul pentru casă

Aneta şi Ion Zamfirescu nu şi-au ridicat la întâmplare casa pe locul unde se află şi azi. Documentele vorbesc chiar de o recomandare din partea lui Brâncuşi, de a-şi face casa în apropierea Vorvorenilor. „Craiova, mon amour“ evocă negru pe alb acest amănunt, ca fiind rostit de moştenitoarea casei Zamfireştilor, Aneta Cioc, de la care Alexandru Firescu a cumpărat-o, în 1969. Apoi „este legată de Răscruciul Mic, de Unirii, până la urmă de protipendadă. Cine era om cu stare la acea vreme arăta asta şi prin construcţiile făcute“, confirmă muzeograful Minuna Mateiaş, prietenă a soţilor Firescu. Amintiri din casă are şi caricaturistul Gabriel Bratu. „Era un fel de buletin de informare la un şpriţ ce trăiam noi acolo. Lizică arunca în tigaie cârnaţi făcuţi de el, în casă şi ne-apuca miezul nopţii la poveşti, în fastuoasa sufragerie“, îşi aminteşte artistul.

Construcţie în stil baroc, de sfârşit de secol XIX

Spre deosebire de Casa Pretorian, monument care se află peste drum, dar este vizibil afectat de trecerea timpului, Casa Zamfirescu afişează o eleganţă impecabilă. Restaurarea a durat aprope un an, iar actuala proprietară, Martha Jahani, spune că a tratat imobilul într-un mod special. „Nu mi-a luat ochii din prima, dar acum cred că este una dintrele cele mai frumoase din ţară“, mărturiseşte patroana restaurantului, căci asta este astăzi Casa Zamfirescu. Dincolo de uşile de dimensiuni impresionante, te primesc cu graţia începutului de secol XX, cele patru saloane cu iz împărătesc. Restauratorul monumentului, pictorul Octavian Ciocşan, spune că, în proporţie de 99%, totul arată ca odinioară. Unul dintre obiectele care fascinează este uriaşa oglindă veneţiană, de peste trei metri. „Eram şi obligată, dar era păcat să schimb ceva. Datorită lui Horia Panaitescu, care a restaurat feroneria uşilor, acum sunt funcţionale. Am păstrat parchetul, tocăria, tot“, precizează Martha Jahani, văduva afaceristului Paul Valută, care a decedat în închisoare, după ce a făut greva foamei. Acum, Casa Zamfirescu este retaurantul unde poţi servi bucate de tot felul, atât în saloane, cât şi în cramă, şampanie Don Perignon, dar şi un vin de Segarcea. Totul condimentat cu muzică clasică.