Craiova: Portret / Dandu Ustabacieff, de 28 de ani în slujba fotbalului juvenil

Craiova: Portret / Dandu Ustabacieff, de 28 de ani în slujba fotbalului juvenil

Din 1981 este antrenor la Centrul de Copii şi Juniori al Universităţii Craiova, timp în care i-au trecut prin mână sute de micuţi, unii ajungând să facă performanţă la cel mai înalt nivel.

Profil

Născut: 24 aprilie 1952, Craiova.

Studii: Facultatea de Învăţământ Pedagogic, secţia Educaţie Fizică - specializarea fotbal, Galaţi (1979).

Familie: Căsătorit, are o fată studentă la Medicină.

Pentru Dandu Ustabacieff clubul Universitatea Craiova este ca a doua casă. A început fotbalul la vârsta de 9 ani la gruparea din Bănie şi a trecut prin toate etapele, copii, juniori, tineret şi seniori. A fost antrenat de tehnicieni renumiţi în Oltenia, Clement Iordănescu, Gheorghe Scăieşteanu, Constantin Oţet sau Constantin Cernăianu.

„Domnul Oţet a fost cel care m-a promovat la echipa de tineret, apoi Constantin Cernăianu, antrenorul cu care Universitatea a luat primul titlu, în 1974, m-a adus la echipa de seniori. Era în 1971, aveam 19 ani şi am jucat un singur meci, la Cluj, cu Universitatea, pierdut cu 2-0. Am fost coleg atunci cu Oblemenco, Ţarălungă, Deselnicu, Niculescu, Velea şi ceilalţi“, îşi aminteşte Dandu.

Acesta a jucat apoi la Electroputere, Chimia Râmnicu Vâlcea şi la echipa de tineret-rezerve a Universităţii, al cărei căpitan a fost în 1976. „Atunci am luat titlul de campioni ai României în acea competiţie, iar în echipă era şi Victor Piţurcă“, povesteşte Dandu Ustabacieff, care a plecat apoi la CSU Galaţi (’76 - ’79) şi CS Vaslui (’79 - ’81).

Deliu l-a numit antrenor la copii şi juniori

A revenit în Bănie în 1981, iar Constantin Deliu, care la acea vreme era vicepreşedintele clubului Universitatea, l-a angajat la Centrul de Copii şi Juniori. „Antrenor la echipa mare era Nelu Oblemenco şi el şi-a dat acordul pentru numirea mea. De atunci am rămas la acest club. În iulie 2010 se împlinesc 29 de ani de când sunt la Universitatea“, spune Dandu.

Primele grupe le-a preluat de la Victor Niculescu (’63 - ’64 şi ’64 - ’65), iar printre elevii săi s-au numărat Emil Săndoi, Ionel Luţă şi Marian Ezaru. „Prima selecţie am făcut-o în ’70- ’71, iar juniorii au ieşit apoi campioni cu Beldeanu antrenor. A fost generaţia lui Cristescu, Mitriţă, Gane, Sburlea, Gârleşteanu. Şi următoarea grupă, ’71 - ’72, a câştigat titlul naţional. Oţet era şeful Centrului, iar, printre juniori, se numărau şi Papură, Stângă, Ispas sau Naicu“, adaugă Dandu Ustabacieff.

„Generaţia actuală este valoroasă“

 Barbu şi Bărboianu, la naţionala de tineret

Alte generaţii care au adus gloria Centrului de Copii şi Juniori al Ştiinţei au fost, după părerea lui Dandu, cele ale lui Sava, Vrăjitoarea, Bălace, Iordache, T. Lung, R. Stancu (’77 - ’78), dar şi cea actuală. „Deşi se spune că nu am scos nimic în ultima vreme, ţin să le reamintesc tuturor că S. Lung, Barbu, Gângioveanu, Bărboianu, Ologu, Firţulescu, Gogoşoiu, Roman, chiar şi Găman, pe care l-am luat de la CSS, şi toţi cei de la echipa a doua, sunt produsele Centrului“, a încheiat Dandu.

Silviu Lung junior, Valerică Găman (foto 1) şi Cosmin Gângioveanu (foto 2), alte produse ale Centrului de Copii şi Juniori al Universităţii Craiova


Ce-i place
Dandu Ustabacieff este preocupat de literatura de specialitate şi de tot ce ţine de meseria de antrenor. Teatrul şi muzica sunt alte două pasiuni ale tehnicianului craiovean.

Ce nu-i place
Faptul că, prin apariţia calculatorului, tot mai puţini copii se îndreaptă spre sport. „Datoria noastră este să-i aducem la stadion, dar şi autorităţile trebuie să ne ajute prin construirea de baze sportive“, susţine Dandu. „Copiii trebuie să ştie că vestiarul constituie o sală de clasă, iar şcoala rămâne pe primul plan la acest nivel“, adaugă antrenorul. 


Întrebări şi răspunsuri

Este greu să lucrezi cu copiii?

Deloc. Iar satisfacţiile sunt mari atunci când dintr-o grupă pe care ai luat-o de la 8-9 ani unii ajung să facă performanţă. Şi mai mult mă bucură faptul că aceia nu uită de antrenorul care i-a format. Iar când ei ajung, la rândul lor, antrenori în cadrul aceluiaşi club, satisfacţia este totală.

De ce unii juniori care promit se pierd la un moment dat?

Pentru că, după terminarea junioratului, nu mai există interes pentru copilul cu aptitudini. Iar exemple sunt multe...