Craiova: Sondaj / Crezi că Gică Popescu a colaborat cu Securitatea?

„Adevărul“ a dezvăluit azi faptul că fostul căpitan al Universităţii Craiova şi al echipei naţionale, Gică Popescu, ar fi colaborat cu Securitatea în perioada 1986-1989. „Baciul“ figura în scripte cu numele conspirativ „Petrescu“.

Gică Popescu era considerat de securişti ca având „o atitudine corespunzătoare, sens în care i-am propus colaborarea cu organele noastre”. Fostul internaţional era prezentat, în ultimii ani ai comunismului, într-o altă serie de epitete, mult mai concise şi transcrise în limbajul rece al  Securităţii. „Elementul cinstit, corect, disciplinat” fusese racolat de regim în ceea ce era prezentată ca fiind o cruntă bătălie de stopare a încercărilor „unor persoane din străinătate de a-i determina pe unii fotbalişti să-şi trădeze patria”.

„Baciul“ neagă acuzaţiile

Contactat de „Adevărul“, Gheorghe Popescu a negat orice colaborare cu Securitatea. „Nu este vorba de nicio colaborare. Am înţeles că există şi nişte declaraţii care ar fi scrise de mine. Unele scrise cu carioca, altele la calculator, dar nu sunt ale mele. E ridicol! Dacă aceste note există, atunci cu siguranţă le-au făcut ei. Probabil au început să fabrice declaraţiile când au văzut că nu pot obţine nimic de la mine“, susţine cel poreclit „Baciul“ de către coechipieri.

Fostul căpitan al echipei naţionale spune că a semnat doar o „hârtie banală“ la fel ca mulţi alţi sportivi. „Înaintea unui meci internaţional a venit la mine unul dintre cei care se ocupau de echipă. Atunci m-au pus să semnez o hârtie banală, un fel de angajament că dacă văd că vine cineva să racoleze jucători să spun. Nu am spus nimic. Era ceva despre siguranţa naţională, iar astfel de hârtii au semnat mai mulţi sportivi. De atunci am fost încercat de mai multe ori, dar nu am cedat. Mă aştepta unul în faţa casei, în perioada când am jucat la Craiova, dar eu am fugit de acea persoană care mă urmărea zilnic. Dacă îl vedeam pe stradă traversam pe partea cealaltă“, a declarat Gică Popescu.
Acesta a mai spus că se va duce marţi la CNSAS pentru clarificarea situaţiei.

Emil Săndoi, pe lista lui „Petrescu“

De-a lungul unei perioade de aproximativ trei ani, „numitul Popescu Gheorghe” a scris nouă rapoarte informative, printre cei vizaţi fiind fostul fotbalist şi actualul antrenor Emil Săndoi, dar şi fostul antrenor al „Craiovei Maxima”, Constantin Oţet.

Fără a împrăştia venin sau a da dovadă de vreun exces de zel, Gică Popescu a demonstrat însă, potrivit caracterizărilor făcute de cei care îi coordonau activitatea de informator, de „disciplină” şi „seriozitate”, fiind considerat garantul „unei colaborări sincere cu organele de Securitate”.

Planul de recrutare

Discuţiile dintre organele Securităţii şi Gică Popescu datează din ultimele luni ale anului 1985. La 23 ianuarie 1986, locotenentul major Constantin Guţă şi ofiţerul coordonator Victor Veliscu întocmesc un raport cu propunere de recrutare a fotbalistului în calitate de colaborator.

În limbajul sec specific şi încropit în jurul unor clişee cu iz de paranoia, precum „exploatarea informativă a fotbaliştilor“  de la Universitatea Craiova de către „persoane interesate din străinătate“, cei doi propun să „creeze o reţea informativă cu posibilităţi concrete în rândul acestor sportivi“.

Primul nume lansat a fost cel al lui Gheorghe Popescu, selectat în urma „studiului şi verificării“, despre care se precizează că a fost deja contactat după câteva meciuri. În plus, avantajul nominalizării provenea şi din faptul că, potrivit celor doi securişti, Popescu furnizase un prim material încă din luna octombrie 1985, după o „întâlnire sportivă“ din străinătate. Tânărul fotbalist este caracterizat în continuare ca fiind „sociabil şi respectuos“, uneori timid, dar şi „amabil în relaţia cu organul de Securitate“.

Garsoniera din Craiova, „casă de întâlniri“

În 30 august 1987, Gică Popescu este încorporat în stagiul militar obligatoriu. Înainte de plecare, are o întâlnire cu organele Securităţii, în care i se transmite ca de fiecare dată când va veni la Craiova să anunţe telefonic. După terminarea stagiului militar, este obligat practic de conducerea de la Steaua Bucureşti să-şi schimbe echipa. Fuge de la Bucureşti, revenind la Craiova în iulie 1988, perioadă în care, declara Gică Popescu de curând, era urmărit peste tot pentru a fi readus cu forţa la Steaua.

În această perioadă, descrisă de Popescu ca fiind una a luptei cu regimul, este sunat, în septembrie 1988, de cei doi ofiţeri ce-l recrutaseră. În ceea ce apare ca fiind ultima referire a organelor de Securitate la adresa activităţii sale i se face o nouă instrucţie şi i se cere să le pună la dispoziţie garsoniera sa din Craiova, cu scopul de a fi transformată în „casă de întâlniri“. Gică Popescu este de acord.

Cariera de informator

Conform documentelor de la CNSAS, în perioada martie 1986 – august 1989, Gheorghe Popescu ar fi furnizat Securităţii nouă note informative scrise. Vă prezentăm persoanele vizate de Gică Popescu şi data la care au fost făcute informările:

Vasile Mănăilă – 16.03.1986
Emil Săndoi – 21.05.1986
Constantin Teaşcă – 03.09.1986
Aurelian Ţicu – 16.10.1986
Constantin Oţet – 03.02.1987
Stare de spirit echipa Craiova – 14.05.1987
Aurelian Ţicu – 07.06.1987
Stare de spirit echipa Craiova – 26.09.1988
Turneu Turcia – 25.08.1989

Gică Popescu, despre fotbalistul Emil Săndoi: „Dovedeşte seriozitate“

Nota nr. 31326/002 21 mai 1986

Despre Săndoi Emil vă informez că este jucătorul de bază al echipei. Se pregăteşte intens la toate antrenamentele şi dovedeşte seriozitate. În viaţa particulară cunosc despre el că îi place muzica şi filmele. Este hotărât să devină inginer. Dintre colegii săi de echipe este prieten cu toţii. În turneele efectuate în străinătate nu se desparte de ceilalţi colegi.

Gică Popescu, despre antrenorul Constantin Teaşcă: „Afirmaţii vulgare“

Nota nr. 31326/003 3 septembrie 1986

De la venirea antrenorului Constantin Teaşcă atmosfera în cadrul echipei nu este cea corespunzătoare desfăşurării unei activităţi de performanţă. La întrebările unora dintre jucători uneori răspunde cu ironie. În general acesta nu este acceptat de jucătorii mai vechi în echipă. Deranjează în mod deosebit prin afirmaţii vulgare la adresa jucătorilor.