Misiunea Moscova: „Statul român este un stat inconştient, poate chiar în descompunere”

În incinta Parlamentului European a fost dezvelit bustul din bronz “Dimitrie Cantemir”. Foto: Irma Huculici

Un grup de organizaţii neguvernamentale din România au omagiat la Bruxelles, în prezenţa unor academicieni străini şi români şi parlamentari europeni, personalitatea savantului Cantemir care este primul membru de origine română al unei academii – Academia din Berlin. Evenimentul s-a desfăşurat cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la urcarea în scaunul Moldovei a lui Dimitrie Cantemir.

2010 a fost declarat de UNESCO - Anul Cantemir. Cu acest prilej, la Parlamentul European, între 30 noiembrie -1 decembrie, în cadrul Seminarului de cantemirologie, a fost expusă Opera completă a Principelui Cantemir - Integrala manuscriselor Cantemir în facsimil color – 20 de volume, 10.000 de pagini in quarto şi un volum special în 900 de pagini (esenţialul, în limbi străine), ediţie coordonată de filozoful şi eminescologul Constantin Barbu.
Expoziţia a cuprins 300 de exponate (documente, manuscrise, portrete Cantemir, iar partea rusă a expus manuscrise originale Cantemir.

CITIŢI ŞI : EVENIMENT ISTORIC. Tezaurul cultural al României a fost adus din Rusia/ Exclusiv Foto

În incinta Parlamentului European (PE) a fost dezvelit bustul din bronz  “Dimitrie Cantemir”, creat de George Tănase, cu sprijinul sponsorului Paul Tudor. Uneia dintre sălile PE I s-a atribuit numele celui mai învăţat Principe din ultimul mileniu care ştia 12 limbi şi a scris în persană, arabă, tătară, turcă, greacă, latină, rusă, română.

Aducerea în ţară a manuscriselor facsimilate ale lui Cantemir a fost posibilă graţie unor organizaţii neguvernamentale şi a unor Oameni care au făcut posibilă aducerea din Rusia a celui mai mare tezaur cultural al României, deşi Academia Română – instituţia care anual primeşte milioane de euro pentru astfel de evenimente, ar fi trebuit să se ocupe financiar de organizarea unor evenimente precum  „Proiectul Cantemir”.

Despre Cantemir au scris Voltaire, Byron, Shelley, iar pentru România – „Proiectul Cantemir” este un moment simbolic de epifanie a unei adevărate europenităţi.  „Este o operă de artă. Să nu mă întrebi dacă statul român a finanţat un euro acest proiect fiindcă îţi voi răspunde că este un stat inconştient, poate chiar în descompunere. Pe vremea lui Ceauşescu un savant român a identificat un manuscris Cantemir şi a ajuns şi general şi academician. Eu care am identificat mai multe nu sunt nici măcar academician. Sunt însă şi soldat şi şomer. Dar când România sau, poate, Academia Română se vor trezi din somnul cel de veci dorind copyright-ul capodoperelor lui Cantemir preţul va fi atât de mare încât vor recunoaşte că Dimitrie Cantemir nu le foloseşte la nimic fiind prea genial, prea erudit, prea poliglot”, mărturiseşte filozoful şi eminescologul Constantin Barbu, într-un interviu pe care îl puteţi citi integral în noul număr Historia.

Citiţi „Misiunea Moscova” -  Aducerea în ţară a manuscriselor facsimilate ale lui Cantemir într-un interviu exclusiv Historia cu cei trei misionari Constantin Barbu, Paul Tudor şi Ion Deaconescu.