Craiova: Faţa Luncii, cartierul ţigănesc născut din praf de mahala

Craiova: Faţa Luncii, cartierul ţigănesc născut din praf de mahala

Considerată cea mai periculoasă zonă din Craiova, cartierul ţigănesc Faţa Luncii s-a transformat în ultimii 20 de ani din mahalaua sărăcăcioasă, cu case dărăpănate, în paradisul vilelor şi al maşinilor de lux

Povestea cartierului Faţa Luncii începe acum 100 de ani, când primele familii de ţigani au ocupat regiunea sudică a oraşului. Miclescu Parulea sau Romică Zătreanu au rămas în memoria rromilor drept cei mai importanţi judecători şi mediatori ai cartierului, lideri incontestabili ai comunităţii, care aveau puterea de a împăca familii sau de a stinge nelipsitele scandaluri.

Respect câştigat prin moralitate

Ţiganii bătrâni din Faţa Luncii spun că nu oricine avea vocaţie de judecător, ci doar aceia care erau exemple de moralitate. De exemplu, cei care ţineau mai multe neveste nu erau respectaţi în comunitate. Dintre familiile importante ale anilor 1940-1950 s-au remarcat cele ale lui Chiciu şi Miclescu, din care se trage clanul Fulgeran, ai cărui membri au fost implicaţi în mai multe scandaluri recente.

Sărăcie lucie în Faţa Luncii

După întoarcerea din Transnistria, rromii s-au aşezat în Faţa Luncii. Aici şi-au întemeiat familiile, izolaţi de restul oraşului. Venirea comunismului a zguduit comunitatea din cartierul ţigănesc: rromii au fost obligaţi să meargă la şcoală, iar după absolvirea şcoliilor profesionale sau a liceului au fost integraţi în câmpul muncii. Majoritatea lucrau fie la Salubritate, fie la alte instituţii ale Primăriei, în funcţie de specializarea din şcoala profesională. O parte din ei preferau să facă acasă cărămizi sau să plece prin ţară, unde munceau cu ziua. Cartierul era o oglindă a sărăciei în care ţiganii trăiau de pe o zi pe alta.

Citeşte care este atmosfera nocturnă din cartierul Faţa Luncii în

de astăzi.