Craiova: Însemnul heraldic, noul blazon al Jandarmeriei Mobile
0
Începând din data de 13 august, Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova are propriul însemn heraldic.
Elaborarea acestei steme (foto) s-a făcut potrivit normelor stricte ale ştiinţei şi artei heraldice, spun jandarmii. De asemenea, s-a ţinut cont şi de tradiţiile locale. „Aceste reguli sunt stipulate în metodologia stabilită de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române. Noul însemn a fost publicat în Monitorul Oficial pe 13 august”, a explicat locotenent Cosmin Mirea, ofiţer relaţii publice.
Însemnul heraldic al Grupării de Jandarmi Mobile „Fraţii Buzeşti” Craiova, din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, roşu, cu o bandă de argint, încărcată cu un arbore smuls, verde, şi două stele roşii, având în cartierul superior din stânga un leu rampant, cu coada ridicată şi cu vârful acesteia curbat în jos, ţinând în laba dreaptă anterioară o spadă, poziţionată în bară, în stânga o cruce dispusă în pal, totul de aur, iar în cartierul inferior din dreapta o grenadă aprinsă de argint. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru se află legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: Gruparea de Jandarmi Mobilă „Fraţii Buzeşti” Craiova.
Semnificaţia elementelor însumate:
Banda – protecţie, apărare, ordine; copacul smuls; rădăcinile – colaborarea dintre structuri din ţară şi din străinătate; trunchiul – pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile – punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe; stelele roşii – oamenii; leul de aur – un luptător prudent întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui; în cazul de faţă este armă vorbitoare, făcând legătura cu stema Fraţilor Buzeşti, întrucât poartă spada şi crucea; grenada aprinsă – jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară.
Arta heraldică îşi are începuturile în secolul XI în Germania
La concursurile care s-au desfăşurat la Göttingen în anul 934, unde se pare că s-au purtat de către cavaleri bucăţi de stofă potrivite în maniera de alcătuire ulterioară a stemelor. Perioada de înflorire a ei a fost a cruciadelor şi a epocii clasice a turnirurilor (sec. XIII-XV).
Termenul latin medieval heraldus, héraut înseamnă crainic. Heralzii în epoca medievală duceau mesajele de război, dar făceau şi oficiul de prezentare a luptătorilor în turniruri şi de introducere a acestora în arenă. În sunetele de trâmbiţă sau de corn, heralzii, care trebuiau să fie buni cunoscători a simbolurilor heraldice, făceau şi prezentarea blazoanelor nobililor pe care-i introduceau pe câmpul de turnir. Blazonul era un semn convenţional, specific unui stat, oraş, familie sau persoană.
Simbolurile heraldice, arme de luptă
Iniţial, heraldica a fost un atribut al nobilimii, dar ea a constituit şi apanajul intelectualilor, al meseriaşilor, al negustorilor. Arta a făcut apel în mod deosebit la heraldică, găsind aici o vastă sursă de inspiraţie şi, în acelaşi timp, un domeniu de manifestare. Heraldica, prin izvoarele sale speciale pe care le pune la îndemâna cercetătorilor, prin simbolistica sa, constituie un domeniu deosebit de important pentru cunoaşterea proceselor sociale, politice, culturale ale societăţii omeneşti.
Heraldica contribuie la o mai bună înţelegere a moravurilor, obiceiurilor, a mentalităţilor medievale în general, precum şi la descifrarea încrengăturilor genealogice adesea foarte încurcate. Ea a constituit, de asemenea, şi un domeniu pe care românii l-au folosit din plin. Lupta pentru independenţă şi pentru unitate naţională a fost evidenţiată şi prin simbolurile heraldice care au servit şi drept arme de luptă pentru realizarea acestor deziderate.
Se încarcă comentariile...
