Investiţia în resurse umane, timidă în Dolj

O analiză a Institutului pentru Politici Publice arată că autorităţile au reuşit să cheltuiască banii pentru infrastructură, nu şi să acceseze fondurile pentru instruirea angajaţilor şi şomerilor.

Primăriile din Dolj nu au absorbit niciun euro din sutele de milioane disponibile pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Administraţiile doljene se pot lăuda cu drumuri judeţene, cu spitale renovate, cu instituţii de cultură readuse la lumină cu bani europeni, însă acolo unde ne doare mai tare, la capitolul mediu de afaceri, nu au fost în stare de prea multe. Un raport al Institutului pentru Politici Publice referitor la absorbţia fondurilor structurale pe trei programe operaţionale din România arată că nicio primărie din judeţ nu a reuşit să depună vreun proiect în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

ONG-urile au accesat fără folos

Au făcut-o, în schimb, firmele dar mai ales organizaţiile neguvernamentale care au depus atât de multe încât au reuşit să depăşească plafonul alocat Doljului, valoarea acestora ajungând la aproape 600 milioane de lei. „Fără folos de cele mai multe ori“, spun reprezentanţii IPP, care susţin că nu există o strategie şi o viziune clară astfel încât implementarea proiectelor să ducă în final la angajarea şomerilor sau la creşterea lefurilor în cazul salariaţilor instruiţi. „Din păcate însă, de cele mai multe ori, prin nivelul extrem de scăzut al indicatorilor stabiliţi în Ghidurile solicitantului, beneficiarii nu sunt cu adevărat încurajaţi să vadă dincolo de aspectul cantitativ de tip „număr de persoane instruite“ dacă această instruire va genera în viitor creşterea ratei de ocupare sau slujbe mai bine plătite pentru angajaţi“, se arată în raportul IPP lansat recent..Dacă în cazul Programului Operaţional Regional, autorităţile locale şi judeţene din Oltenia au reuşit să cheltuiască 534 de lei pe cap de locuitor pentru reabilitarea de drumuri, spitale sau şcoli, în cazul POS DRU s-a reuşit cheltuirea unei sumei de 205 lei.

Deşi rata de absorbţie nu este una îngrijorătoare în cazul Doljului, reprezentanţii IPP susţin că succesul POS DRU este pus serios sub semnul întrebării de lipsa de transparenţă a autorităţilor de management, dar şi de faptul că nu există un control strict al rezultatelor din proiect. „Sunt judeţe în ţară unde indicatorii arată că au fost instruiţi mai mulţi şomeri decât există în respectivele judeţe. Există proiecte multe care se suprapun pe grupurile-ţintă ale altor proiecte, pentru că depunerea se face pe principiul primul venit-primul servit nu în baza calităţii proiectului“, a precizat Elena Iorga, director de programe în cadrul IPP, fără a nominaliza Doljul.

Mape şi pixuri pentru şomeri

De altfel, reporterii „Adevărul“ au scris pe larg despre proiectele Centrului Regional pentru Formarea Profesională a Adulţilor Dolj, care au devenit adevărate afaceri pentru angajaţii instituţiei. CRFPA Dolj a accesat două proiecte în valoare totală de patru milioane de euro prin POS DRU şi aproximativ 10 la sută din bugetul acestora a fost alocat doar pe salariile responsabililor de proiect, din care face parte şi directoarea Mihaela Cotigă. Alte sute de mii de lei au fost folosite pentru încheierea unor contracte cu diverşi furnizori, între care avocaţi, firme de publicitate dar şi firme care au realizate materiale de promovare precum mape, agende, pixuri sau calendare.