DESCOPERIRE EPOCALĂ: Savantul Hermann contrazis de un doljean care a descompus molecula de ADN

Constantin Pîrvuloiu

Un doljean a descompus molecula de ADN şi are curajul să infirme teoriile marilor savanţi. El este convins că descoperirea sa poate trata cu succes cancerul.

Constantin Pîrvuloiu (65 ani) susţine că a descoperit o serie de teorii cu privire la descifrarea programului genetic uman, precum şi a mecanismelor de reglare ce-l alcătuiesc. El crede că descoperirea sa poate rezolva, printre altele, cea mai gravă maladie a secolului - cancerul.

Acesta susţine că teoria lui Hermann este o gravă eroare faţă de fenomenele metabolice. “Pompa cuplată Na-K”, din aşa-zisul transport activ, ce susţine că expulzarea Na din celulă se face contra gradientului de concentraţie, iar forţa motrice provine din metabolismul celular energetic, nu rezolvă mecanismul de conducere a influxului nervos descris pentru prima oară de Hermann, în 1879”, a afirmat Pîrvuloiu.

De la fizică cuantică la medicină

Pasionat de fizică, a studiat în particular electronică cuantică, pentru ca mai apoi medicina să-i capteze întreaga atenţie. De meserie electrician, a lucrat până nu de mult în cadrul Combinatului Chimic Doljchim. Interesat de cunoaşterea amănunţită a tuturor proceselor ce stau la baza funcţionării organismului uman, el a început să se documenteze “în ale medicinii” încă din anii ‘80. Din 1984, el a adoptat alimentaţia naturistă şi a demarat cercetări aprofundate despre metabolismul celular. Şi-a făcut rost de tratate de biologie şi medicină şi a pornit la drum, dornic să înţeleagă aceste mecanisme. Cu timpul şi-a dat seama că nu toate teoriile ştiinţifice sunt şi veridice.

Neluat în seamă de specialiştii români, Pîrvuloiu şi-a trimis teza la Academia Regală Suedeză de Ştiinţă, pentru a pune la dispoziţia cercetătorilor o cale de a împărtăşi rezultatele la care a ajuns. El nu speră la un Premiu Nobel, însă doreşte ca specialiştii să-i confirme sau infirme teoriile. Doljeanul a editat chiar o carte, în care a inclus toate aceste idei, pe care a trimis-o la mai multe biblioteci din străinătate. "Academia Regală Suedeză de Ştiinţă aşteaptă o recomandare de la Academia Română de Ştiinţe Medicale. Lucrări de acest gen trebuie susţinute de specialişti români", spune doljeanul.

Tratarea cancerului

"Ştiinţa medicală spune că excitabilitatea la celula nervoasă deşi este comună tuturor celulelor s-a diferenţiat cu precădere la neuron printr-un organit specific - scheletul intermicelar (n.r. -unde ia naştere impulsul) şi neurofibrilele care transmit impulsul pe toată lungimea axonului. Nu se spune însă cum se realizează deschiderea canalelor Ranvier pentru Na* şi descărcarea de mediator chimic pentru a produce contracţia musculară. Pe scurt, teoria mea rezolvă acest lucru, adică cu ajutorul gândului modulat de voinţa noastră putem stimula o contracţie mai puternică sau mai slabă. Adică noi putem să dozăm impulsurile ", explică Pîrvuloiu.

Acesta mai arată că în problema cancerului sunt de luat în seamă două lucruri esenţiale: "Schimbarea de program genetic prin lungirea timpului de creştere a celulei şi scăderea cantităţii de ATP (adenozin trifosfat) şi autonomia funcţională în cancer cu ajutorul metabolismului bazal. În stare normală în metabolismul bazal nu se copiază informaţia genetică, pe când în cancer se copiază informaţie genetică. Cancerul are legătură cu consumul de fructe şi legume crude, adică acestea îl previn şi chiar îl vindecă".

Premiat de chinezi

El este convins că unul dintre motivele pentru care ideile ştiinţifice elaborate de el nu sunt luate în considerare este că nu are studii de specialitate. De aceea, din teama de a nu profita altcineva de descoperirea sa, şi-a înregistrat studiul la Oficiul Român pentru Invenţii şi Mărci, devenind astfel posesorul tuturor drepturilor de autor. Una dintre invenţiile sale a fost premiată în 2008 la Salonul Internaţional de Invenţii din China, unde a obţinut argint.

Între 8-9 octombrie 2010, Pîrvuloiu a fost invitat la Congresul Naţional al Cercetătorilor şi Inventatorilor de la Bucureşti, semn că specialiştii români încep să dea credit invenţiilor sale.