Craiova: Un purceluş care nu poate fi refuzat

“Patriarhia Română: Mafia ruinează ţara. Sfântul Sinod denunţă prezenţa tot mai activă a grupărilor mafiote şi incriminează economia subterană, munca la negru, evaziunea fiscală, dar şi lipsa unei atitudini ferme din partea clasei politice şi a societăţii civile”. Cam aşa ar arăta, în oglindă, un comunicat precum cel al episcopilor italieni amintit zilele trecute în “Adevărul”.

Din fericire, noi nu avem astfel de probleme. În văzul televiziunilor, un sobor de preoţi cocoţaţi în telescaun dau cu busuiocul peste o pârtie de schi, în timp ce pe site-ul Patriarhiei se fac precizări economico-geometrice: Catedrala Neamului va costa 170 de milioane de euro, dar eşalonat, pe trei ani, şi nu va fi înaltă cât un bloc de 30 de etaje, cum spun răuvoitorii, ci, până la cornişă, doar cât unul de 15, celelalte 15 fiind ocupate de turlă şi cruce. O distincţie la fel de necesară ca aceea făcută tot de Patriarhie când ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului şi decanul Facultăţii de Teologie din Constanţa, a fost pus sub acuzare pentru luare de mită şi instigare la fals intelectual: nu arhiereul e în culpă, ci decanul.

Asta în timp ce prin baruri, unii studenţii teologi deapănă amintirea vizitei la un preot profesor, în sesiune: „Ce e măi băieţi cu voi? Dar în sacul ăla ce aveţi?”; „Un purcel”; „Hai, mă, ce naiba! Ia să-l văd! Ptiu, da’ frumos e mititelul! Nu mă îndur să vi-l dau înapoi!”. O alegere care ascunde sâmburele moralităţii, aşa cum cum îngroapă câinii, din instinct, un colţ de pâine, pentru vremuri grele. Şi îngropat rămâne.