Cei mai pricepuţi ciobani din ţară se află în Bănie, ca să-şi vândă brânzeturile şi cârnaţii de oaie

Iuga Constantin spune că a preparat pastrama şi cârnaţii după reţete speciale.

Caşcaval de casă, copt la fum rece, cârnaţi de oaie afumaţi, pâini uriaşe, frământate după reţete specifice, sunt câteva dintre specialităţile pe care gospodarii le-au expus pe esplanada Teatrului Naţional "Marin Sorescu".

Târgul de produse tradiţionale româneşti care se desfăşoară astăzi, între orale 10.00 - 22.00, în faţa Naţionalului craiovean, a adunat în Bănie gospodari din Oltenia, Sibiu şi Arad, care şi-au pus spre vânzare cele mai gustoase preparate din carne şi brânză. De cum pui pasul pe esplanadă, te îmbie un miros puternic de afumat. În faţă, câţiva comercianţi atârnă în grabă la stand cârnaţii uscaţi, lungi de-un metru.

Pâinea de casă, care cântăreşte peste un kilogram, costă 8 lei.

Iuga Constantin, cioban cu tradiţie din Sibiu, cară pe braţe o bucată zdravănă de pastramă, după care îi dă drumul pe masă. "E grea pământ, că-i carne macră", se aude vocea lui nea Costică. Poartă pe cap o căciulă groasă de oaie, "ca să arăt că am trudit pentru cărnurile astea, nu ni le-a dat nimeni de pomană. Să creadă omu' că e marfă bio", explică bărbatul. Îşi aranjează cu grijă pe masă pâinile de casă, făcute după o reţetă doar de el ştiută. "Nu zic cum se face aluatul, că se iau alţii după mine şi nu mai scot banul. Dar oricum nu pun drojdie, o las la dospit aşa şi frământ coca. De-aia o dau cu 8 lei", vorbeşte în şoaptă ciobanul. Întinde mâna spre un codru de pâine de Sibiu şi taie o felie. "Ia de gustă, să vezi ce te satură! Ţine de foame, că e îndesată. Arată că e grasă, de parcă am fi băgat în ea cartofi, da' de unde...  E pâne curată", încearcă gospodarul să îşi lămurească muşteriii.

Caşcaval de casă şi cârnaţi de oaie afumaţi, din Sibiu

Cu caşcavalul e altă treabă, "că e din lapte gras de oaie, amestecat cu smântână. Îl coacem la fum rece. Adică săpăm un canal, punem lemne, le dăm foc, iar la capăt avem o cabină de lemn. Acolo se opreşte focul şi iese o grămadă de fum. Sus atârnăm caşcavalul, în sădilă. Nu ţinem bucatele de caşcaval aproape de pământ, că acolo fumu-i cald, îl urcăm la doi metri înălţime, unde se răceşte fumu'. De-aia caşcavalul are coaja galben spre portocaliu", sunt câteva dintre secretele pe care nea Costică ni le dezvăluie. Spune că nu oricine-şi poate permite să cumpere un kilogram de caşcaval de casă, pe care-l vinde cu 35 de lei. La cârnaţii de oaie afumaţi a mai lăsat din preţ 5 lei. Îi dă cu 30 lei kilogramul, "da sunt uşori, că s-au uscat. Măcar de poftă, şi tot se cade să iei un fir", este de părere ciobanul.

"Măcar de poftă, şi tot se cade să iei un fir"

Tocmeală de criză, la cârnaţii de oaie

La câţiva paşi distanţă, Vasile Barb, tot din Sibiu, o lasă mai moale cu preţul la brânza de oaie. Deşi a scris pe-un colţ de hârtie costul unui kilogram, de 30 lei, nea Vasile spune că mai cade la învoială cu muşteriii. "Ne mai tocmim, ce să facem? Mai dăm jos câte 5 lei din preţ, ca să ne fie şi nouă bine", recunoaşte ciobanul, care nu ascunde că metoda îi aduce destul profit. "Vine lume mai multă să-şi facă provizii de la mine. Şi cârnăciorii îi am la 30 lei, dar îi dau şi la 25 de lei. Cum facem şi cu ceafa. Ar fi la 38 de lei, dar mai scădem vreo 5 lei, unde-i cazul", recunoaşte nea Vasile.

Vasile Barb negociează pentru fiecare kilogram de brânză.