Stiri din Craiova

Aşezarea pentru care Guvernul a cheltuit aproximativ 15 milioane de euro este locuită în prezent de doar 200 de familii de sinistraţi. Răstenii nu şi-au găsit liniştea nici la patru ani de la inundaţii, strămutarea localităţii împărţind comuna în două tabere.

Un sat pustiu, în care liniştea e spartă uneori de câte o căruţă care trece pe uliţă. Casele nelocuite, cam 600 din cele 800 câte numără aşezarea construită din temelii de Guvern după inundaţiile din primăvara lui 2006, le recunoşti imediat: nu au garduri, tencuială, acareturi, doar un nume lipit pe faţadă.

„De la mine până la şuşea nu mai e niminea, n-am niciun vecin, toate casele sunt goale. Lumea nu s-a mutat, că au casă bună în sat şi n-au vrut să vină în câmp, aici. A fost rău că ne-a mutat, trebuia să ne lase acolo, să ne facem noi singuri câte o cămăruţă, că nu căzuseră decât 250 de case. Le-a fost că nu se procopsesc dacă nu se mută satul şi aşa s-au furat nişte bani, mulţi bani”, e de părere Stan Sperilă, unul dintre puţinii locuitori ai Rastului Nou.

Stan Sperilă arată reporterilor "Adevărul" că stă singur cuc pe o întreagă mahala

Rastu Nou, triplu pe hârtie

De patru ani, comuna Rast se împarte între cele două sate despărţite de un câmp larg cât vezi cu ochii şi şase kilometri de şosea. Să găseşti ceva care să lege aşezările e aproape imposibil. „Nici nu mă mai duc în satul vechi. M-am dus odată la târg şi m-a luat una că: «Ce mai cătaţi aici, duceţi-vă acolo, că acolo v-a plăcut!Ce, venirăţi la oraş?» Da’ ce, noi n-am stat în Rast?!”, ne-a povestit cu lacrimi în ochi Constanţa Butoi, locuitoare a satului nou.

În ochii primarului din Rast, Iulian Silişteanu, realitatea este cu totul alta: pe hârtie, sunt numărate în Rastu Nou 1.800 de suflete şi viaţa merge în noua localitate ca înainte, tihnită. „I-am transmis pe toţi «în oglindă», să fie fiecare cu vecinul lui. Au primit titluri de proprietate şi plătesc impozite pe case şi terenuri”, susţine Silişteanu.

Primarul Silişteanu susţine că în Rastu Nou locuiesc în prezent 1.800 de oameni

Strămutare cu dosare penale

Primarul e de părere că singura soluţie pentru Rast în urmă cu patru ani a fost reconstrucţia din temelii. „A fost necesar să se strămute. Nu aveai unde să faci casele, că era apa mare, s-a retras după şase luni”, a mai spus primarul. La fel consideră şi preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, care susţine că pericolul inundaţiilor încă nu a dispărut.

Sătenii spun, pe de altă parte, că strămutarea trebuia făcută pentru ca de ea să profite cine trebuie. „ Şi-a făcut casă primarul, toţi din primărie, au venit şi unii de pe la Severin care nu aveau nicio legătură cu Rastul”, ne-au spus sătenii. Comuna a primit, după revărsarea Dunării din 2006, aproximativ 15 milioane de euro de la Guvern, pentru ridicarea de locuinţe, infrastructura de drumuri şi apă, dar şi pentru un sediu de poliţie şi o primărie nouă, „ca la Strasbourg”, o „slăbiciune” a primarului Silişteanu.  În urma reconstrucţiei Rastului, au fost întocmite mai multe dosare penale, unul dintre acestea vizându-l chiar pe primar. Silişteanu a fost acuzat că a „păstorit” dispariţia a 10.000 de metri cubi de balast care trebuia folosit la ridicarea caselor în Rastu Nou. Primarul a primit însă soluţie de neîncepere a urmăririi penale în acest caz. Cu o amendă a scăpat şi fosta directoare a şcolii din Rast, Aretica Costencu, anchetată de poliţişti pentru modul în care a cheltuit 550.000 de lei primiţi de la Ministerul Educaţiei pentru renovarea unităţii de învăţământ din localitate după inundaţii.

Proprietari doar pentru Silişteanu

Sătenii din Rastu Nou susţin că nu ştiu în prezent dacă sunt proprietari sau nu. „Am plătit 60 de lei pentru teren şi casă, dar nu ştiu dacă impozit sau concesiune. Primarul a refuzat să îmi dea procesul-verbal pentru că nu sunt în acelaşi partid cu el, aşa că nu ştiu dacă sunt proprietar sau nu”, ne-a spus Sorin Mirea, locuitor din Rastu Nou. Potrivit deciziei luate de CJ Dolj, sătenii au primit terenul şi casa în concesiune pe 49 de ani, aşadar nu sunt proprietari, cum susţine primarul.