VIDEO Craiova: Problema expulzărilor, tranşată de o franţuzoaică în ţigănie

Veronique Mathieu susţiine că nu este o problemă de rasism ce se întâmplă în Franţa, ci una de comportament.

Europarlamentarul Veronique Mathieu a venit să-i cunoască la ei acasă pe romii din Bănie.Îngrijoraţi de situaţia ţiganilor în anumite state din Uniunea Europeană, europarlamentarii au decis să adopte o strategie comună pentru reintegrarea lor. Aşa a ajuns Veronique Mathieu în weekend la Craiova.

Veronique Mathieu a poposit vineri în mijlocul ţiganilor din Craiova, însoţită de un alt europarlamentar, doljeanul Marian Jean Marinescu. Franţuzoaica a venit să vadă adevărata faţă a etniei, să înţeleagă împrejurările care au dus la expulzări, dar şi de ce îşi părăsesc ţiganii ţara de origine. Şi a văzut: la unii palate care se învârt după soare, la alţii bordeie care stau să cadă. A aflat cum şi-au ridicat casele, cu bani câştigaţi fie din meşteşuguri ţigăneşti, fie cerşind prin Europa. „Noi din asta trăim, din făcut cazane. Asta e tradiţia. Am fost la Bug, în Transnistria, şi apoi am intrat în afaceri cu distilăria“, a explicat unul dintre ţigani.

„În Franţa găseai şi haine la pubele“

Liderii ţiganilor din Craiova au acuzat situaţia economică din România şi tratamentul discriminatoriu la care ar fi supuşi membrii etniei, fapt care i-ar fi împins să plece din ţară în număr mare. În Craiova trăiesc peste 30.000 de romi - cea mai mare comunitate din România. Mulţi spun că au plecat „dincolo“ pentru un trai mai bun şi că au făcut bani din cerşit sau din alte servicii, numite însă infracţiuni de poliţiile statelor europene. De câţiva ani, străinii nu-i mai vor pe ţiganii noştrii. Şi au declanşat „Marea expulzare“. Franţa pare a fi cea mai îndârjită: de la începutul lui 2010, a expulzat peste 8.000 de ţigani, cetăţeni români şi bulgari, decizie care a atras un val de critici.

Printre cei care se simt nedreptăţiţi după expulzări este şi Doru Istrate. Autorităţile franceze l-au repatriat în urmă cu o lună. De atunci tot plănuieşte cum să se întoarcă, mai ales că a făcut efortul să înveţe câteva vorbe în limba lui Voltaire. „În Franţa, în Italia găseai în pubele mâncare, haine şi încălţăminte. Aici, n-ai ce. Rumânii sunt atât de săraci că aruncă doar pungi goale“, explică una dintre ţigănci, Măria. Alţii nici nu mai vor să audă de Franţa. Neli Maria Pruneş are 29 de ani şi este însărcinată. A fost expulzată în august, după patru luni petrecute într-o suburbie a Parisului. „Dormeam pe plase şi făceam bani din cerşit. Ne-au dat 300 de euro şi ne-au pus la avion“, povesteşte ţiganca.

Stilul de viaţă al ţiganilor, de neînţeles pentru francezi

Ţiganii acuză tratamentul de care au parte în ţările occidentale, atunci când muncesc, şi cer ca repercusiunile faptelor unora dintre ei să nu se mai răsfrângă asupra întregii etnii. „Nu e o problemă de rasism ce se întâmplă în Franţa, ci una de comportament. E vorba de stilul de viaţă al romilor, pe care societatea franceză nu-l înţelege. Problema expulzărilor a apărut atunci când romii n-au mai respectat condiţiile impuse de statul francez, cum ar fi cea privind corturile puse în spaţii interzise“, explică Veronique Mathieu. Mai există o problemă, spune ea, cea a delincvenţei şi a cerşitului în mod agresiv, care îi deranjează pe francezi. Mathieu a recunoscut că în aceste cazuri se vorbeşte, într-adevăr, de comunitatea romă, nu doar de cei care comit faptele.

Odată întorşi la Bruxelles din vizita la Craiova, europarlamentarii vor să schiţeze o politică unitară a Uniunii Europene privind reintegrarea ţiganilor, una care să răspundă problemelor reale ale etniei.