Stiri din Craiova

Grota de pe Valea Sohodolului pare un ochi ascuns în munte, care te cheamă să-l priveşti de aproape. E nevoie de puţin curaj, de echipament corespunzător şi prezenţa unor speologi pentru o călătorie care contează în cele mai mici detalii.

La nici 30 de kilometri de Târgu-Jiu drumul merge într-o singură direcţie, spre colţul de rai cunoscut sub numele de Cheile Sohodolului.

De-o frumuseţe greu de descris prin cuvinte, aceste locuri sunt făcute doar pentru a fi trăite. Nicio povestioară, nicio carte poştală, nicio imagine filmată nu va reuşi vreodată să redea graţia zonei şi forţa de atracţie pe care o exercită asupra celui ce se aventurează să o cunoască. Şi nu-s puţini cei care o fac.

Aventura a devenit şi mai interesantă de când speologii au început să ducă vestea în ţară despre peşterile şi avenele explorate atent în ultimele două decenii. Una dintre acestea este Peştera Floriilor. Descoperită în 1992, de speologul Cornel Naidin, omul cu „nas fin“ la asemenea comori montane, este astăzi loc de pelerinaj, atent supravegheat şi făcut cu simţ de răspundere.

E obligatoriu să îi treci pragul de piatră ca să poţi vorbi mai departe despre ea. Iar drumul până acolo îţi dă suficiente motive să vrei să o vezi. Intrările pe chei, Gârla Vacii, Nările, Oglinda, Valea Jgheabului, Izbucul Pătrunsa cu tunelul şi Peştera Pătrunsa, izbucurile de la Prilejele îţi taie respiraţia.

O experienţă de pomină

De la o vreme, Peştera Floriilor, „frumos concreţionată, cu stalactite, stalacmite, domuri, baldachine, bazinaşe“, este cuprinsă în circuitul turistic pe Valea Sohodolului, fiind recomandată şi companiilor care îşi trimit angajaţii la team building-uri şi relaxare, în această parte de ţară.

Dacă nu s-au cunoscut prea bine şi nu au reuşit să devină o echipă fără cusur, sigur se va întâmpla asta după ce împreună îşi testează limitele traversând galeriile care te duc în inima Peşterii Floriilor. Lucru verificat de curând de angajaţi ai unei companii farmaceutice, veniţi în Gorj din Craiova şi din Piteşti. Trei mureşeni şi olteanul Naidin şi-au unit forţele pentru ca ei să se întoarcă la muncă altfel. Levente Szasz, un tânăr uşor trecut de 20 de ani, pasionat sporturi care-ţi clocotesc sângele în vene, cum este paraşutismul, parapanta, raftingul, explorările montane,  n-a încetat o clipă să-i încurajeze să aibă încredere în propriile forţe. De asta s-a ocupat şi trainnerul Annamária Kádár.

„Te descoperi, te cunoşti mai bine şi uiţi repede atacul de panică şi efortul fizic“, spune Annamária.

Odată echipaţi ca la carte, trecuţi râul şi cocoţaţi câţiva metri pe munte până la intrarea în peşteră, nici prea mică, dar nici mare, înţeleg repede că mersul târâş, pe coate, când pe burtă când pe spate este cel recomandat pentru primii metri prin peşteră. Însă e doar un pas de la agonie la extaz. Căci privită de sus, de jur împrejur, Peştera Floriilor cu toate formaţiunile ei, te ajută să dai uitării apa din bocanci şi julitura din genunchi.

„Mă simt foarte bine. A fost grozav“, mărturisea după inedita încercare, Mădălina, care-şi plimbase pruncul încă în pântece, prin cea mai tare aventură de început de drum în viaţă.