Craiova: Oltenii sunt campioni la dat banii pe mâncare

Bănia este o piaţă atractivă pentru retail, deşi oamenii sunt săraci.În ciuda crizei, oamenii cheltuiesc cea mai mare partea a veniturilor în supermarket, arată un studiu făcut pe piaţa de retail din Europa Centrală şi de Est.

Studiul realizat de compania de consultanţă imobiliară CB Richard Ellis (CBRE) arată că zonele din jurul marilor oraşe din Moldova, Ardeal şi Oltenia intră în categoria „pieţe regionale din Europa Centrală şi de Est la care merită să te uiţi“. Motivul este unul simplu: cheltuim cât avem în buzunar în centrele comerciale şi, potrivit statisticilor de la bănci, chiar mai mult.
Oamenii spun că nu le lipsesc de pe masă carnea şi brânzeturile şi că nu se uită la bani când merg la cumpărături. „Recunosc că pe vremea lui Ceauşescu trăiam mai bine ca acum. Eu am lucrat în comerţ şi totul trecea prin mâna mea. Acum am ajuns să dăm 250 de lei pe săptămână pe mâncare, ulei, zahăr şi făină, plus detergenţi şi cosmetice. Sunt destui bani cheltuiţi pe lună, dacă este să tragem linie, uneori depăşim 1.000 de lei“, a spus Ioana Stanciu, de 50 de ani, în timp ce aranja în plase cumpărăturile.
Familie mare, buget mic
Familia Stanciu numără cinci membri. Părinţii spun că trebuie să le asigure celor trei copii tot ce au nevoie. „Eu lucrez la Electroputere, iar în timpul liber fac proiecte pentru un ban în plus. Avem facturi la utilităţi de 500 de lei pe lună. Numai la întreţinere am dat luna aceasta 250 de lei, la energia electrică am plătit 100 de lei şi la telefon cam 150 de lei. Banii care ne mai rămân pentru alte cheltuieli sunt cam  500 de lei, lunar. Nu este o sumă mare, dar încercăm să ne descurcăm“, a declarat Marius Stanciu, de 55 de ani din Craiova.

Sociologul Constantin Crăiţoiu consideră că schiţa comportamentală relevată de studii reflectă atât o dimenisiune culturală cât şi sărăcia populaţiei. „În timpul crizei economice, oamenii îşi concentrează atenţia pe supravieţuire, aşa că li se pare normal să reducă alte cheltuieli în favoarea creşterii consumului alimentar. Pe de altă parte, este o lege a sociologiei care spune că în aceste condiţii un cuvânt greu îl are şi partea culturală. În partea de sud a României, cu cât oamenii au mai mulţi bani, cu atât economisesc mai mult şi mănâncă sănătos şi puţin. Lipsa banilor e asociată, paradoxal, cu risipa“, a spus Crăiţoiu.

Iresponsabilitate

Prima explicaţie pentru faptul că românii sunt cei mai cheltuitori europeni ar fi că, până nu de mult, în marile oraşe din provincie nu prea se găseau mărfurile existente acum. „În Iaşi sau Craiova nu se găsea ce se găseşte la Bucureşti. Şi veniturile foarte mici ale românilor explică de ce ajungem spre 100% cheltuieli din venituri, dar cea mai mare problemă este că mulţi se împrumută pentru a cheltui. Această iresponsabilitate faţă de propriul buget, combinată cu setea de produse şi cu veniturile dintre cele mai mici, i-a adus pe ieşeni, craioveni, clujeni şi timişoreni în topul celor mai cheltuitori europeni“, a explicat analistul economic Ilie Şerbănescu.