Oltean din Italia: "Nebun să fii să te întorci în România! Nu voi mai pune piciorul în ţară decât la sărbători"
0Românii plecaţi la muncă în străinătate spun că nu vor reveni în ţară în următorii ani nici în ruptul capului. Deşi criza le-a mai tăiat din lefuri şi peste hotare, majoritatea se tem că în România vor muri de foame.
Mai mulţi doljeni care se află în Italia de peste cinci ani vorbesc, pentru Adevarul, despre condiţiile pe care angajatorii din străinătate le oferă, despre situaţia financiară de peste graniţă şi despre posibilitatea de a se întoarce în România.
Tâmplar de 1.800 de euro
Marin Marcu (38 de ani) a ajuns în urmă cu cinci ani în Morena, Italia, o localitate situată în apropiere de Roma. S-a angajat ca tâmplar. În România avea aceeaşi meserie. Numai că nu primea niciun leu. Era tâmplar în propria gospodărie. "Un prieten de-al meu era în Italia şi mi-a povestit că acolo meşterii sunt bine plătiţi şi că eu, dacă tot fac munca asta, măcar să iau un ban. La început nu l-am ascultat dar, în timp, mi-am dat seama că are dreptate. M-am împrumutat de bani de bilet pentru autocar şi m-am îndreptat spre Roma. Îmi rezolvasem dinainte cu locul de muncă. Doar nebun să fii, să te întorci în România. Nu voi mai pune piciorul în ţară decât la sărbători!", spune tânărul, din localitatea Podari. A pornit cu un salariu de 700 de euro. În prezent, primeşte 1.800 de euro. Suficient cât să-şi întreţină familia, o soţie şi un copil, şi să mai pună câţiva bani deoparte.
Florăreasă cu studii superioare
Antoaneta Rucu (28 de ani), tot din Podari, este florăreasă în aceeaşi localitate din Italia. Spune că îi convine să stea departe de părinţi, atâta timp cât ia în mână 1.000 de euro. În România era şomeră, deşi terminase o facultate: Studii Economice. "Am tot căutat un serviciu, nu am găsit şi, fără să mai stau pe gânduri, am venit aici. Nu-mi pare rău. Aici nu mai duc grija zilei de mâine. Deşi mi-a mai scăzut salariul de la 1.200 de euro la 1.000 de euro, o duc bine", spune tânăra.
Şantierul, în locul facultăţii
Andrei Valeriu (19 ani) este în Italia de aproape o lună. Zilele acestea şi-a găsit un loc de muncă, în construcţii. Salariul de pornire, 1.500 de euro. "Într-adevăr, la început munceşti pe brânci, că n-ai încotro, trebuie să dovedeşti că nu eşti un om care pierde vremea. În România ar fi trebuit să mă înscriu la vreo facultate privată, dar nu-şi avea rostul. Mă uit la alţii cum stau prin facultăţi şi abia îşi câştigă un codru de pâine. La ce folos?", se întreabă Andrei.
Se încarcă comentariile...
