Craiova: Marian Şerban vrea să calce pe urmele lui Bonjaski

S-a „încălzit“ doi ani la box înainte de a intra în circuitul K1, reprezintă Craiova în competiţiile interne şi îşi doreşte să devină un nume în kickboxing.

I-au plăcut de mic sporturile de contact, dar i-a trebuit ceva timp până să urce în ring. Marian Şerban s-a apucat de box la 15 ani, la clubul CFR Craiova, unde a activat doi ani, fără a participa însă la competiţii.

„Îmi place sportul şi sunt o fire luptătoare. Mă duceam mereu la sală, dar pentru întreţinere. Am fost apoi la box, dar am făcut numai antrenamente, tot cu scopul de a face mişcare, nu am mers la gale“, povesteşte Marian începutul său în sporturile cu mănuşi.

A fost însă nevoie de o întâlnire întâmplătoare cu antrenorul Ionuţ Pucă, pentru a trece la kickbox şi a ajunge în ring. „Am lucrat o vreme ca bodyguard la un cazinou şi aşa l-am cunoscut pe Ionuţ Pucă. Era şeful de obiectiv. I-am spus că am făcut box şi am decis să facem câteva antrenamente împreună. Mi-a plăcut şi de atunci nu m-am mai lăsat. Se întâmpla în ianuarie 2009“, îşi aminteşte Marian Şerban.

„Este însă diferenţă mare faţă de box, pentru că tay-boxul este un sport mai dur şi mai complex“, adaugă craioveanul.

Se antrenează cu câinele Rocky

Marian a urcat pentru prima dată în ring în august 2009, la CN de wushu, unde a fost învins din primul meci. Peste trei luni însă a participat la Cupa României de wushu desfăşurată la Craiova. A câştigat un meci, dar s-a accidentat şi nu a mai intrat în finală. A luptat cu brio la galele K1 din acest an de la Craiova şi Găeşti şi se pregăteşte pentru marea bătălie de pe 5 iunie, într-o competiţie profesionistă care va avea loc în Bănie.

„Mă antrenez zi de zi. Două ore la sală după-amiaza, unde mizez pe tehnica de braţe şi de picioare, şi două ore dimineaţa, când fac doar alergări. Aici mă ajută câinele meu Rocky, un pitbull care nu mă face să mă plictisesc când fac mişcare. Consider că un antrenament greu îţi dă oportunitatea de a face un meci reuşit în ring“, susţine Marian Şerban, care vrea să ajungă campion K1-MAX: „Acesta este visul meu de când m-am apucat de sport“.

Craioveanul îl are ca model, din ţară, pe Daniel Ghiţă, iar de afară cel mai mult îi place de campionul olandez Remy Bonjaski (foto sus, dreapta), căruia ar vrea să-i calce pe urme. „Badr Hari şi Peter Aerts se numără şi ei printre preferaţii mei“, adaugă Marian, pentru care cel mai greu meci până acum a fost cel de la Găeşti.

Întrebări şi răspunsuri

Care crezi că sunt atuurile tale în ring?
Croşeele foarte puternice, lovitura de genunchi, lovitura din întoarcere cu braţul şi loviturile frontale, care mă ajută foarte mult într-un meci.

Te ajută cu ceva practicarea acestui sport?
Am reuşit să mă controlez şi să gândesc raţional. Dar nu mă pot folosi de lovituri în afara ringului, pentru că sunt foarte periculoase. Pot fi chiar mortale, dacă prinzi pe cineva nepregătit. Şi am alte gânduri şi idealuri în viaţă, nu să fac puşcărie.

Ce-i place
Punctualitatea, respectul şi odihna. „În week-end nu fac altceva decât să mă odihnesc după antrenamentele obositoare din timpul săptămânii“, spune Marian, care mai are o preferinţă: carnea de oaie la grătar.

Ce nu-i place
Minciuna, înşălătoria şi bătăile în afara ringului. „Nu-mi plac conflictele şi evit pe cât posibil să intru în polemici. Nu suport să văd bătaie în afara sălii“, susţine Marian Şerban.