Craiova: Oltenii se ung cu usturoi de Sfântul Andrei şi fac chef de Halloween

Cei care sărbătoresc de Halloween aleg costumaţii cât mai înfricoşătoare

La noapte şi românii scobesc dovleci şi se costumează pentru a alunga spiritele. Intrat, ca orice tradiţie transatlantică, în conştiinţa olteanului pus pe şotii, Halloween, cunoscut de la americani, reprezintă, de câţiva ani buni postdecembrişti, un motiv serios de sărbătoare.

La 31 octombrie, credeau celţii, cei care au iniţiat ritul, limita dintre lumea aceasta şi cea de dincolo era atât de subţire încât spiritele treceau pentru a-şi găsi o „gazdă“. Prin „Ne daţi, ori nu ne daţi“, scobitul dovlecilor, focurile de pe marginea lacurilor sau vizitarea unor locuri bântuite, strămoşii irlandezilor sau cei ai scoţienilor de astăzi credeau că protejează locuitorii comunităţii de lumea spiritelor.

Şi pentru că asemenea veşti bune apar repede într-o Valahie trecută deja printr-o moţiune de cenzură şi adâncită în criză, am încercat să aflăm ce face un dac de rând la o sărbătoare celtică.

„Daca întrebaţi un român, nu are absolut nicio idee despre originile sau însemnătatea ei! Oricum, am să încerc să profit şi eu la maximum de ea pentru că sărbătorile legale au căzut foarte prost în acest an“, ne-a spus Mădălin Mătăsaru din Craiova, programator.

„Să se distreze copiii aştia“

De pe plaiurile Mesei tăcerii, unde tradiţiile au încă savoare, aflăm că „la noi românii, sărbătoarea însemna alungarea spiritelor rele. Nu ştiam că vine de la americani. Noi adunam dovlecii, le scoteam miezul şi îi decoram, apoi plecam noaptea să speriem oamenii“, ne-a spus Ileana Corbeanu, de 76 de ani, din Târgu-Jiu.

Preşcolarii din Râmnicu Vâlcea au sculptat dovleci şi şi-au făcut măşti, cele mai reuşite fiind premiate de Halloween. Cu această ocazie, în Râmnic nu sunt organizate evenimente speciale, cluburile având program obişnuit. „E o sărbătoare împrumutată şi, sincer, nu mă interesează“, a spus Maria Ştefănescu, de 42 de ani, inginer.

În timp ce tinerii slătineni se vor costuma şi vor petrece în cluburile din oraş, cei mai în vârstă nu ştiu nimic despre această sărbătoare importată. „Eu nu ştiu ce e cu sărbătoarea asta. Am luat-o şi noi de la alţii. Să se distreze copiii ăştia, că nouă nu ne mai arde de petreceri“, a spus pensionarul Ionel Ioana din Slatina.

Ziua de Sfântul Andrei

Un Halloween neaoş este Ziua Sfântului Andrei (30 noiembrie), care se cheamă şi Ziua lupului sau Gădineţul şchiop, când, se credea, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu mai scapă din calea lui. În această noapte, lupii se adună, iar Sfântul Andrei împarte prada pentru iarna care începe. Pentru a se proteja de animalele sălbatice, se obisnuieşte, la ţară, să se ungă ţăruşii de la poartă, ferestrele şi pragul uşilor cu usturoi. În unele părţi, se ung chiar şi fântânile.

În credinţele româneşti, în noaptea de Sfântul Andrei ies sau umblă strigoii, spirite ale morţilor, care nu au ajuns în lumea de „dincolo“. Pentru a se feri, oamenii mănâncă şi se ung pe frunte, pe piept, pe spate şi la încheieturi cu usturoi, pe care îl pun şi pe ferestre, uşi, hornuri, scări sau clanţe. „Şi acum ne luăm nepoţii şi-i tragem cu usturoi ca să-i ţinem departe de moroi şi ca să nu umble noaptea în somn. Dăm şi pe la intrări, să nu ne calce lupii“, a spus, şugubeaţă, Ioana Stan de 79 de ani.

Această noapte este una dintre cele mai importante din an şi pentru vrăji şi farmece. Fetele pot afla dacă se vor mărita sau nu în acel an sau îşi pregătesc turtiţe pe care le mănâncă, fiind convinse că ursitul li se va arăta noaptea în vis. Tot atunci se fac predicţii meteorologice: dacă luna va fi plină şi cerul senin, se zice că iarna va fi cu moină. Dacă luna va fi plină şi cerul întunecat, dacă va ninge sau va ploua, peste iarnă vor fi zăpezi mari şi grele.

Au mai colaborat Silvia Stoenescu, Alina State-Fulger şi Mihaela Iancu.