Craiova: Bucate ca la mama acasă, pe masa de Paşte

Tanti Ileana a pregătit în casă toate bunătăţile pentru masa de sărbătoare

Gospodinele din Oltenia pregătesc în cele mai mici detalii preparatele pentru marea sărbătoare. Scot din sertare reţetele tradiţionale şi timp de trei zile dau zor în bucătărie să facă totul ca la carte, cum făceau la rândul lor bătrânele de la care luau lecţii.

Tanti Ileana găteşte dumnezeieşte. N-a întâlnit încă pe cineva care să nu se aşeze cu bucurie şi curiozitate la masa ei, fie că a fost vorba de o vizită oarecare, fie de o mare sărbătoare. Nu pune la îndoială faptul că în vitrinele magazinelor sun texpuse preparate bune, dar mai gustoase ca ale ei ştie sigur că nu sunt. A avut profesor bun, mama Aglaia. Bătrâna s-a stins, dar învăţăturile primite de la ea sunt vii, parcă le-ar fi primit ieri.

Pasca este una dintre minunile pe care le vrea în fiecare an pe masa de Paşte. Foloseşte pentru ea brânză dulce de vacă, ompleteşte, iar când e gata coaptă şi o scoate din cuptor parcă-i desenată de mâna unui artist, aşa-i de frumoasă. „De la mama ştiu totul. Parcă îi văd şi acum mâinile împletind aluatul. Mi se părea cea mai pricepută gospodină din lume. Orice ar fi făcut era peste măsură de bun. Aşa cum era şi ea“, povesteşte tanti Ileana, în timp ce răstoarnă de pe o parte pe alta cozonacii pufoşi, umpluţi cu nucă şi cacao, ca nu cumva să se „încruzească“.

Bucate făcute cu sufletul

Secretul în toată frumeseţea mesei de Paşte se ascunde în dragostea picurată în fiecare preparat în parte. Fiind bunică, Ileana ştie că nu e bucurie mai mare decât să îşi privească nepoţii înfruptându-se din plăcintele şi dulciurile de care nu uită niciodată când vine vorba de sărbători. Două tăvi pline cu fuietaj cu mere şi brânză sunt deja gata pentru cei mici.

„Le gustă cu plăcere şi cei mari“, glumeşte ea. Are şi pentru ei un ospăţ pe cinste, din care evident nu lipseşte ciorba dreasă cu multă smântână, acrită uşor cu hrean murat şi împrospătată cu mult pătrunjel şi câteva fire de leuştean. Şi friptura-i unică. Ne asigură că ţi se topeşte în gură. Cu toate la un loc îi aduce pe cei dragi în jurul mesei de sărbătoare, în mijlocul căreia aşează coşul plin cu ouă roşii sau uşor cărămizii, vopsite cu foi de ceapă, şi are grijă ca ei să rămână la poveşti cât de târziu.

Tinerii, şi ei iscusiţi în prepararea cozonacilor

Cum se apropie Paştele, cum încep să fie lăudaţi şi tinerii care urmează cursurile Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară. Nu le stau mânuţele vreme de câteva zile. Fac zeci de cozonaci, iar cine a apucat să-i guste ţine musai să mănânce cozonaci făcuţi de ei. Au dascăli buni de la care au reţinut că reţeta bunicii nu dă niciodată rateuri. Totul e să o iei în seamă în forma ei originală. Luigi Albu, dintr-a IX-a, şi-a asigurat gaşca împreună cu care va pretrece vacanţa de Paşte la Herculane, că el se va ocupa de cozonaci, şapte la număr.  Puştiul se pricepe bine şi la ciorba de „bureţi“ şi promite că e iscusit în în prepararea fripturii şi a drobului. 

Pâine frământată în casă şi vin vechi
Gospodinele care nu lasă să se strecoare pe masa lor de aşte nicio urmă de preparat luat din comerţ, îşi fac singure şi pâinea. După pofta inimii sau locul în care îşi au rădăcinile, oltencele coc pâine în ţăst sau fac împletituri din cocă sănătoasă, în care au pus doar apă, sare şi drojdie, şi le înfundă în cuptoarele încinse pentru cozonaci şi pască. Pe acestea din urmă le ung cu ou pentru strălucire şi aspect plăcut. Bărbaţii au grijă să stropească friptura cu vin roşu şi să asezoneze licoarea cu restul bucatelor.