Craiova: Bancherii, puşi la zid de oamenii de afaceri din Oltenia

Firmele din regiune le-au reproşat bancherilor că pun condiţii hilare la accesarea creditelor şi, de multe ori, refuză fără niciun motiv să dea împrumuturi. Reprezentanţii băncilor ar vrea ca afaceriştii să pună garanţie inclusiv locuinţele în care stau.

Întâlnirea dintre reprezentanţii instituţiilor bancare, cei ai Fondului de Garantare şi afaceriştii olteni s-a transformat ieri într-un adevărat asalt la adresa bancherilor. Cel care a început „tirul” după discursul preşedintelui Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet, a fost prefectul de Vâlcea, Petre Ungureanu. Deranjat de faptul că în sala unde s-a desfăşurat reuniunea au fost prezenţi peste 20 de bancheri iar oamenii de afaceri puteau fi număraţi pe degetele de la o mână, înaltul funcţionar public le-a spus bancherilor că nu sunt interesaţi să acorde credite firmelor. „Au băncile vreun interes să acorde credite acestor oameni? Sunt în pragul disperării sau a azilului de nebuni pentru că nu pot convinge banca să le dea credit deşi au garanţiile necesare“, a spus Ungureanu, care a declarat că băncile văd în stat un client mult mai bun şi de aceea nu trec de pragul maxim de risc niciodată când vine vorba de IMM-uri. O să fiţi ca magazinele universale: cu spaţii multe şi goale dar nu reduceţi chiria",a mai spus Ungureanu.

Pilda prepeliţelor

Băncilor li s-a reproşat faptul că nu sunt dispuse să crediteze nici atunci când la mijloc este un proiect pe fonduri structurale. „De două luni, deşi ne-am adresat câtorva bănci, nu am primit niciun răspuns“, a spus Ionel Dumitrescu, reprezentatul Patronatului IMM din Calafat, care a obţinut finanţare europeană în cadrul unui proiect prin Programul Tranfrontalier România-Bulgaria. Şi prefectul doljean Eugen Georgescu a intervenit, precizând că în judeţ au fost pierdute două proiecte tocmai pentru că niciun director de bancă nu a fost dispus să acorde credit pentru cofinanţare. Alteori, spun afaceriştii, condiţiile impuse frizează ridicolul. Radu Hurezeanu, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj şi patron al unei firme care activează în industria alimentară, a povestit păţania unui prieten, tot afacerist. „A câştigat contract cu o firmă nemţească să producă paste cu ou de prepeliţă. Într-un an de zile s-a umplut de prepeliţe, dar creditul tot nu l-a obţinut“, a spus Hurezeanu.

Bancherii vor apartamente gaj

La atac au ieşit şi băncile. Un bancher craiovean le-a reproşat afaceriştilor că nu vin cu afaceri viabile la creditare. "Aşteptăm măsuri urgente pentru a reporni motoarele. În prezent nu se întâmplă nimic care să ne încurajeze şi aşteptăm un semnal. Când te aşezi la masă cu un om de afaceri, trebuie să simţi că afacerea mişcă şi poţi să construieşti ceva. Trebuie să găsim ceva viabil pentru că noi punem în joc banii acţionarului", a spus un bancher craiovean. Un alt reprezentant al instituţiilor bancare a spus că nici oamenii de afaceri nu sunt dispuşi să rişte prea mult. „Câţi dintre cei care vin să ia credite şi-au adus garanţie apartamentul în care stau?Aduc hale, terenuri, dar nu locuinţa“, a spus bancherul.

Până şi reprezentantul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor a criticat băncile, spunând că, în timp de criză, au fost singurele care au făcut profit de 100%, în condiţiile în care firmele nu au crescut mai mult de 2% şi le-a cerut bancherilor să nu fie mai catolici decât papa. Şaramet a vorbit despre faptul că în prezent există un adevărat conflict între bănci şi firme.

Deşi întâlnirea de ieri a avut ca scop popularizarea Fondului de Garantarea şi prezentarea ofertelor acestuia, oamenii de afaceri nu s-au plâns în niciun fel de relaţiile cu Fondul. Aurel Şaramet (foto) le-a explicat afaceriştilor că, deşi Fondul pe care îl conduce este dispus să îşi asume riscuri mai mari decât orice altă instituţie bancară, afaceriştii trebuie să rişte la rândul lor ceva.

Şaramet a arătat că cei mai mulţi dintre "ţeparii" care au cerut garanţii au avut o acoperire de peste 50%. Potrivit preşedintelui FNGCIMM, în Oltenia se înregistrează în prezent o rată a eşecurilor peste media naţională. "La garantarea creditelor, eşecul este peste media pe ţară în această regiune, din cauza insolvenţei, mai ales a autoinsolvenţei, care a devenit sport naţional",a spus Şaramet, precizând că, în timp ce la nivel naţional media este de 6%, în Oltenia s-a ajuns la 6,4%.

Ce este FNGCIMM?

Fondul de Garantare a fost înfiinţat pentru a uşura accesul firmelor la împrumuturile bancare şi poate acoperi până la 80% dintr-un credit contractat de o societate, însă nu mai mult de 2,5 milioane de euro. Instituţia are un capital de 105 milioane de euro şi, potrivit preşedintelui Şaramet, este posibil să mai primească 46 milioane de euro la rectificarea bugetară.