Amelia Etegan este ziarista care ţine vii tradiţiile populare

Amelia Etegan promovează în străinătate obiceiurile olteneşti.

După ani buni petrecuţi în linia întâi a presei, oferindu-le doljenilor ştiri proaspete din judeţ, se dedică acum promovării obiceiurilor olteneşti, organizând evenimente cu ecou peste hotare.

Despre orice ţi-ar vorbi, o face cu pasiune şi convingere: despre prima meserie care, de altfel, i s-a cuibărit în suflet şi pe care nu a putut să o uite niciodată - cea de jurnalist; despre proiectele la care lucrează, alături de oameni valoroşi; despre planurile pe care le are şi despre personalităţile cu care instituţia pe care o conduce acum, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, a colaborat de-a lungul timpului. 

De la presă, înapoi la folclor

Nu i-a uitat pe cei cu care a lucrat ani în şir „pe baricade“, „vânând“ ştiri în prima linie şi îşi aminteşte cu drag de toate redacţiile craiovene prin care a trecut. „După toate experienţele în presă, pot spune că radioul mi se pare cea mai complexă formă de media, pentru că acordă foarte mare atenţie fondului, nu formei“, mărturiseşte Amelia. A venit apoi momentul când a decis să pornească pe un alt drum, participând la concursul pentru postul de director al centrului din subordinea Consiliului Judeţean Dolj, pe care l-a şi câştigat. „Mi-a plăcut foarte mult, pentru că făcusem folclor în facultate şi am avut doi profesori extraordinari: Aurelian Popescu şi Nicolae Panea, un cadru didactic valoros al Facultăţii de Litere, cu care colaborez foarte bine“, povesteşte Amelia Etegan.
Diferenţele majore între sistemul privat şi cel de stat aproape că au doborât-o iniţial, dar s-a adaptat repede. „Eram obişnuită cu lejeritatea şi lipsa de birocraţie din sistemul privat şi am fost surprinsă de sistemul bugetar, care îţi cere mereu hârtii, însă m-am conformat repede, pentru că mi-a plăcut foarte mult munca de aici. M-a atras faptul că organizam evenimente mari pentru Craiova şi pentru ţară, mi-a plăcut şi că lucrez cu oameni de calitate. Am găsit aici exact ceea ce mi-am dorit“, mărturiseşte directoarea instituţiei cunoscute mai mult sub numele de Centrul Creaţiei Populare.

Viaţa satului, surprinsă în documentare

Specialiştii instituţiei merg în comunele doljene şi surprind, în filme şi fotografii, frânturi din viaţa ţăranului doljean din zilele noastre - târguri de săptămână, ritualuri de trecere sau tradiţii cum nu întâlneşti decât în aceste locuri -, totul în cadrul proiectului de anvergură „Tradiţia şi creaţia populară în satul românesc contemporan - zona etnografică Dolj”. În paralel, centrul se ocupă de publicarea studiilor de specialitate şi organizează festivaluri recunoscute la nivel naţional şi chiar peste hotare, cum sunt „Maria Tănase“ şi „Ioana Radu“, care adună sute de spectatori şi care urmăresc să promoveze cultura tradiţională.

Profil
Născută: 24 decembrie 1972, Craiova.
Studii: Facultatea de Litere şi Istorie, Craiova, master în Managementul Resurselor Umane.
Familie: Căsătorită.

Ce-i place
Adoră mâncarea tradiţională şi nu pierde ocazia să le ofere apropiaţilor adevărate festinuri. „Îmi place să citesc, mă relaxează, şi nu aş da niciodată cartea pe un audiobook. Lumea mea ideală ar fi una cu copii, câini, cărţi şi muzică“, mărturiseşte Amelia.
Ce nu-i place
Are o aversiune faţă de snobi. „Nu înţeleg să mergi la teatru doar pentru a-ţi etala ţinuta. Nu-mi plac nici inconsecvenţa şi superficialitatea sau oamenii care încearcă să îţi intre în graţii. Resping şi modernismul adoptat cu orice preţ“, susţine directoarea.

Întrebări şi răspunsuri
Ce planuri aveţi pentru perioada următoare?
Vreau să continui proiectele de cercetare, însă în alţi parametri. Apoi, avem şi editarea de carte: maestrul Constantin Arvinte mi-a încredinţat lucrarea „Folclor muzical din Oltenia“, pe care ne dorim să o publicăm. Urmează Festivalul „Maria Tănase“, aflat la cea de-a XXI-a ediţie, care, sperăm noi, nu va fi afectată de criză.
Mai există bani pentru proiectele de cercetare?
Din fericire, deşi suntem într-o instituţie bugetară, am putut mereu să ne punem în practică planurile, am găsit mereu înţelegere la forul nostru tutelar, Consiliul Judeţean Dolj, care a fost deschis şi atunci când a fost vorba de organizarea unui festival, şi atunci când am avut proiecte de cercetare sau parteneriate.