Craiova: Gela Pîrjol - O viaţă dedicată muzicii populare

Prima dată a cântat în faţa publicului în clasa întâi, mai târziu a reprezentat Doljul la Cântarea României, iar în prezent face atmosferă la evenimentele din oraş.

Împătimită a cântecului, Gela este convinsă că moşteneşte talentul de la părinţi. „Tatăl şi bunicul meu, care locuiau la Terpeziţa, au înfiinţat un taraf, cu care erau invitaţi la toate cântările din zonă. Şi mama avea vocea plăcută şi îndrăgea mult muzica populară“, îşi aminteşte artista.

Debutul, la grădiniţă

Fredonează melodii încă din timpul grădiniţei, însă în primii ani de şcoală şi-a luat munca în serios. Ca să facă impresie bună la orele de muzică, Gela se antrena singură. Nu le-a luat mult timp profesorilor să o remarce şi să o convoace la serbările organizate  la şcoală. „Mă invitau la diverse spectacole, eram încântată de fiecare dată când urcam pe scenă. Muzica era totul pentru mine din copilărie“, recunoaşte Gela Pîrjol. Simultan cu studiul la Liceul Fraţii Buzeşti, artista se iniţia în tainele muzicii, la Şcoala de Artă Populară Cornetti. Olteanca spune că a făcut eforturi extraordinare ca să împace învăţătura cu activităţile extraşcolare, „era greu, pentru că la cursurile de muzică aveam colegi mai mari, nu erau mulţi de-o seamă cu mine. Vasilica Dinu, alături de care m-am pregătit, mi-a fost foarte apropiată şi a rămas la fel“, mai spune Gela.

Laureată la Cântarea României

La scurt timp după ce a absolvit liceul, a fost desemnată de un comitet de cultură din Craiova să reprezinte Doljul la Cântarea României, care a avut loc la Sala Palatului din Bucureşti, şi unde a fost laureata evenimentului. După spectacol, a urcat pe scenă alături de Ion Dălănescu, unul dintre artiştii săi de suflet. Craioveanca mai spune că printre cei care i-au marcat cariera s-au numărat Maria Ciobanu şi Vasilica Dinu. Una dintre diplomele cu care se mândreşte este premiul întâi obţinut la concursul „Cununa Rozelor”, de la Calafat. Gela spune însă că pentru ea cea mai importantă răsplată a venit din partea publicului. „Aplauzele mi-au confirmat dintotdeauna că muzica îmi este apreciată. Scena şi spectatorii mi-au fost a doua casă”, mărturiseşte interpreta, care cântă ori de câte ori are ocazia „Greieraş, cobzar de noapte“, „Biată inimă de om“ şi „Mama mea, măicuţă bună“. Solista este încântată de fiecare dată când oamenii o solicită să facă atmosferă la nunţi, botezuri, aniversări şi promite că va cânta ani buni de-acum încolo. „Fac parte din formaţia Tic-Tac şi răspundem tuturor invitaţiilor, la restaurante, evenimente care au loc în Craiova şi chiar în afara oraşului, tocmai pentru că muzica mi-a intrat în sânge, este ca un virus de care nu pot scăpa“, explică artista.

Ce îi place:

„Ador să mă aranjez, sunt o persoană cochetă, îngrijită, foarte atentă la detalii. La fel de mult iubesc să stau în bucătărie, să pregătesc tot felul de delicatese.“

Ce nu îi place:

„Am evitat, pe cât am putut, să pierd vremea. Mă deranjează de fiecare dată când un om promite ceva şi nu se ţine de cuvânt.“

Se câştigă bine din muzică?

Meseria de bază a fost cea de artist, am şi atestat în acest sens. Am avut un trai destul de bun, nu m-am plâns niciodată de neajunsuri. Însă perioada de criză am resimţit-o.

V-a afectat mult?

Pot spune că nu mai avem atâtea solicitări câte erau acum ceva timp. Criza şi-a spus cuvântul şi la noi, ca de altfel în toate domeniile.

NĂSCUTĂ:
16 martie 1963, Craiova.
STUDII:
Liceul Fraţii Buzeşti, Craiova.
Şcoala de Artă şi Meserii Cornetti, Craiova.
EXPERIENŢĂ:
De 30 de ani este cântăreaţă de muzică populară.
FAMILIE:
Are un copil.