Cărţile rare de la „Aman“, scoase la lumină pentru întâlnirea cu cititorii curioşi să le afle povestea

Ani buni doar specialiştii s-au putut bucura de patrimoniul marii biblioteci craiovene. Astăzi se întâmplă tot mai des ca scrierile de acum sute de ani să fie prezente la importante evenimente culturale.

E un privilegiu să fii poftit printre uriaşele rafturi pe care odihnesc cele peste două sute de mii de volume din depozitul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia“, ştiind că undeva, în acest labirint, îşi trăiesc veşnicia cărţi scrise în urmă cu secole bune.  Este locul unde se reîntorc din saloanele expoziţionale, încărcate de admiraţia vizitatorilor fericiţi că le-a fost dat să aibă şansa de vedea cum se prezentau cărţile în secolele XVI – XVII, căci cea mai veche carte românească din patrimoniul „Aman“ este „Cazania lui Varlaam“, apărută la Iaşi, în 1643, scrisă cu litere chirilice, legată în coperţi din lemn şi piele, cu tiparul în roşu şi negru, cu două feluri de caractere, mari şi mici. Sunt detalii pe care bibliotecarii le oferă cu drag oricărui cititor curios să le afle.

„Oamenii sunt pur şi simplu fascinaţi de frumuseţea acestor cărţi, iar prezenţa lor în număr mare în expoziţii dovedeşte interesul pentru cunoaşterea scrierilor vechi“, a spus Lavinia Dumitrescu, şef Birou Colecţii Speciale în cadrul Bibliotecii „Aman“. 

Click pe poze pentru galerie foto

Printre cărţile româneşti rare se mai află „Îndreptarea legii“, tipărită la Târgovişte în 1652, „Evanghelie“, Bucureşti – 1682, „Biblia de la Bucureşti“, din 1688, , „Eortologhion“ Sevastos Kimenitul din 1701, „Istoria Imperiului Otoman“ a lui Dimitrie Cantemir, ediţia franceză, în patru volume, care vedea lumina tiparului la Paris în 1743, sau „Biblia de la Blaj“, din 1795.

Cap de listă la cele mai vechi cărţi străine este „Erasm – Verborum... Iena“, ce datează din 1512. Apoi este „Opera“ Sfântului Ieronim, de la 1516, îngrijită de bunul prieten al lui Erasmus din Rotterdam, tipograful  elveţian Johann Frobenius. Cinci manuscrise, printre care un zodiac în limba greacă, gravat cu motive florale, apoiun altul muzical-religios din piele şi carton. Foarte importante sunt cărţile cu ex-libris, tip ştampilă, etichetă, timbru, ediţiile Elzevir şi ediţiile princeps originale.

„Avem ex-libris Scarlat Calimachi, Alexandru Odobescu, Bengescu, Victor Gomoiu, ediţii Elzevir Frobenius, Aldus Manutius, ediţii princeps originale, de lux, oamgiale, festive, cu pagini aurite, gravate şi ornamentate“, precizează Lavinia Dumitrescu.

Ca o curiozitate este privită şi cea dintâi carte de onoare a Fundaţiei Aman, datată 21 decembrie 1908, când s-au inaugurat muzeul, biblioteca şi pinacoteca în faţa „Domnului ministru al Instrucţiunii Publice, Spiru Haret, iscălindu-se toţi cei de faţă“, în care au semnat ferdinand şi Maria, Carol al II-lea, episcopii de Râmnic, Lucian Blaga, Nicolae Iorga care nota că „neştiind carte a pus degetul şi apoi a semnat“. 

Fondul de carte veche al „Bibliotecii Alexandru şi Aristia Aman“ însumează aproximativ 30.000 de exemplare, dintre acestea 534 sunt de patrimoniu.