CAMPANIE ADEVĂRUL DE SEARĂ/Primar de 29 de ani

Ion Răcăreanu este unul dintre cei mai longevivi edili din ţară, având 29 de ani petrecuţi în Primăria Almăj. Edilul a bifat patru mandate post-decembriste şi încă alte câteva înainte de Revoluţie.

Localitatea Almăj se află la o aruncătură de bâţ de capitala Olteniei. Cu maşina faci mai puţin de un sfert de ceas până în comuna aflată la doar 15 kilometri de oraş. La intrarea în localitate îţi încântă ochii drumul asfaltat ce leagă şoseaua europeană de comuna doljeană. Ca să dai de primărie trebuie să urmezi „şuşeaua principală, până ajungi aproape de biserică“, după cum ne ghidează un localnic. Recent renovată, clădirea primăriei Almăj inspiră modestie şi cumpătare, aducând un pic aminte de căsuţele pitoreşti de munte.

Pe gospodarul-şef îl găsim la biroul său din primărie, cu ochii prinşi în hârţoage. „Bine aţi venit, îmi cer scuze pentru deranjul din birou dar suntem ocupaţi cu nişte proiecte europene“, ne spune acesta la întâmpinare. Pe un ton ferm, Ion Răcăreanu îşi începe povestea celor şapte mandate:„Domne, am 29 de ani în primăria asta. Am fost primar înainte de Revoluţie. Am făcut o pauză din 1990 până în 1996 când am candidat din nou. De atunci mă tot alege lumea la fiecare scrutin“, spune acesta, cu mândrie. Mărturiseşte că nu s-a plictisit de muncă în administraţie şi că o va face atât cât îl va ajuta sănătatea.

"În Primărie nu au loc divergenţele politice”

Printre proiectele bifate cu brio de edil se numără introducerea apei curente şi a canalizării dar şi modernizarea şcolii din sat şi dotarea acesteia cu centrală proprie. Până acum edilul a reuşit să pietruiască străzile, iluminat public, şcoală reparate, puncte sanitare sau dispensar în cele patru sate aflate în componenţa Almăjului. „Mai sunt multe de făcut, dar cele mai importante lucruri pentru noi acum este staţia de epurare. Să îmi dea Dumneze sănătate şi oi vedea ce voi face. Am depus un proiect european şi aşteptăm să primim banii“, explică acesta.

Calitatea principală a unui lider de comunitate este capacitatea de a lucra cu oamenii, spune consilierul Aurel Tălăban despre edilul-şef al comunei Almăj: “În Primărie nu au loc divergenţele politice”. Confirmarea talentului de lider a venit în cel mai scurt timp. Dăruirea şi pasiunea primarului a atras ca un magnet oamenii în jurul lui. “Cel mai important lucru pentru mine, a fost faptul că oamenii au avut în credere în mine. Asta mi-a demonstrat că ceea ce fa, fac bine pentru comunitate”,  mai spune primarul.

Aşezare de 5000 de ani descoperită în Almăj

Localnicii se pot mândrii cu multe edificii istorice. Printre acestea se numără şi Cula Poenaru. De când este primar, Ion Răcăreanu a pus pe picioare o şcoală modernă chiar pe fosta casă-cula a boierilor Poenaru. În anul 1910 cula a fost donată comunei cu destinaţia şcoală, iar sala a fost transformată în muzeu. A trecut printr-un incendiu şi a fost restaurată. La Almăj a fost descoperită anul trecut cea mai veche aşezare, ce datează de 5.000 de ani, din perioada colonizarii indo-europene.

Despre edilul din Almăj locuitorii au numai cuvinte de laudă. Consătean cu primarul este chiar vărul preşedintelui CJ Dolj, Ion Prioteasa. Se iscăleşte al fel ca şeful judeţului şi seamănă la figură cu acesta. „E un primar bun că face treabă în comună. Ne-a asfalatat drumurile, ne-a băgat apă şi canalizare. Ce să mai spun, e gospodar!“, susţine Ion Prioteasa. O caracterizare asemănătiare îi face şi vecinul său, Sandu Anghel: „E băiat cumsecade şi face treabă. Deaia l-am şi ales de fiecare dată. În plus, avem cea mai curată comună“, explică acesta.

Serele de la Işalniţa, unica sursă de venit

Primarul este însă mâhnit că oamenii nu prea mai au unde lucra. Până în 2001, mii de oameni din comunele învecinate Craiovei şi chiar din oraş îşi câştigau existenţa la Serele de la Işalniţa, altădată simbol a bunăstării. Serele au intrat în regres, iar astăzi, din 220 de hectare, nu se mai lucrează decât maximum 100. „Serele au fost împărţite la două societăţi comerciale care încearcă repunerea pe linia de plutire”, spune consilierul.

Sătenii din Almaj, comuna pe al cărui pământ se află serele, spun însă că nu se va mai face niciodată ce era în urmă cu câţiva ani. Mai mult de 500 de oameni au lucrat la sere. „Era producţie, nu glumă. Prima recoltă o scoteam în ianuarie şi hrăneam toată ţara. Era principală sursă de venit a oamenilor. Acum, s-a ales praful! ”, spune cu mâhnit primarul Răcăreanu.