EXEMPLU DE CURAJ Cum a învins un scriitor Securitatea, fără să ţină cont de turnătorii care-l urmăreau la fiecare pas
0
Prozatorul Jean Băileşteanu, membru al Uniunii Scriitorilor, a rezistat cu tenacitate fostului regim, deşi i s-a cerut insistent să devină informator al Securităţii.
Despre Jean Băileşteanu se ştie că este om de litere şi că, după Revoluţie, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor. Puţini cunosc însă că, până a-şi face un nume în lumea culturală, Jean Băileşteanu a înnoptat prin gări, „s-a luptat“ cu profesorii de liceu, a dormit la temperaturi de 0 grade Celsius şi a mâncat doar corcoduşe, de Paşti, pentru că întârziase câteva zile plata gazdei unde stătea. Nu se jenează cu aceste experienţe, despre care spune că l-au maturizat, l-au făcut să privească viaţa mult mai realist.
"Sistemul din România mă ucide câte-un pic, în fiecare zi"
Citea la lumina lămpii
Pasiunea pentru literatură o are de când a învăţat alfabetul, prima carte a parcurs-o în întregime la vârsta de nouă ani, iar întâiul roman, în clasa a patra. „Bibliotecara din sat mi-a pus în mână «Învierea», de Lev Tolstoi. Acela a fost primul meu contact cu marea literatură”, explică Jean Băileşteanu. Copilăria i-a fost presărată cu bune şi rele, după cum însuşi mărturiseşte. Născut în localitatea doljeană Sălcuţa, anii de şcoală i-a petrecut citind „la lumina lămpii, pentru că nu aveam curent electric”, recunoaşte scriitorul. Au urmat romane îndrăgite de cititori, precum „Dealul Lupului“, „Goana”, apărut în 90.000 de exemplare. „Geniul şi închipuirea“ a fost tradus în limba italiană, iar „Drum în tăcere“ a fost pe punctul de a fi ecranizat, „dar am refuzat, deşi erau bani mulţi la mijloc. Nu voiam ca omul să plătească doi lei pentru un bilet la un film în două serii, să vadă lozinci pe ecran, cum mi se cerea, şi să mă-njure“, explică scriitorul care, timp de 15 ani, a lucrat ca bibliotecar în Bănie. Din 1990, a înfiinţat revistele, „Meridian“, „Autograf MJM“, editurile „Literatorul“, „Cartea Nouă“, „MJM“, „Autograf MJM“, precum şi o tipografie.
Nu a cedat presiunilor de a îmbraca haina turnătorului
Scriitorul a traversat o perioadă grea în anii comunismului, când a fost supus numeroaselor presiuni de a deveni informator al Securităţii. Jean Băileşteanu recunoaşte că i s-a cerut direct să devină "de-ai lor", dar a refuzat vehement. "Am o conştiinţă. Acolo, sus, e un Dumnezeu. Nu puteam face aşa ceva, nu mă lăsa această conştiinţă", mărturiseşte olteanul. A rezistat sistemului şi, în acelaşi timp, a continuat să-şi desfăşoare activitatea, atât cât se putea, în perioada dictaturii.
"M-au trădat prieteni"
A scris cu dăruire şi cu hotărârea de a nu renunţa la principiile sănătoase de viaţă. Când România a trecut la sistemul capitalist, a aflat cu stupoare că nu toţi apropiaţii i-au împărtăşit convingerile. "Nu ştiu dacă au fost laşi sau nu au avut încotro, dar m-au trădat. M-au turnat mulţi prieteni", spune scriitorul. A rămas stupefiat când şi-a citit dosarul de la Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, unde a aflat numele turnătorilor. "Au fost persoane cu care am mâncat la aceeaşi masă şi cărora le-am oferit adopost, atunci când au avut nevoie. Sunt oameni cu funcţii importante în Bănie, cu care şi acum mă întâlnesc pe stradă şi ne salutăm. Însă nu fac acest lucru din răzbunare, pentru că nu îi urăsc. Nu le doresc decât să fie sănătoşi" a declarat prozatorul. În prezent lucrează la primul volum al cărţii "Viaţa ca o paradă... Jurnal de scriitor sub dictatură", unde va povesti despre această experienţă a vieţii sale.
Se încarcă comentariile...
