VIDEO „Autostrada vântului“ de la Mamaia. Kitesurfing, sportul nautic cu zmeu, placă şi acrobaţii pe mare

Publicat: 15.05.2015 15:45

Ultima actualizare: 10.08.2022 22:41

Un sport extrem consacrat în anii ’90 pe o plajă din Maui-Hawaii este o noutate pe litoralul românesc. În nordul staţiunii Mamaia, kiterii se dau cu zmeul pe o placă pe apă, purtaţi doar de forţa vântului.

La capătul staţiunii Mamaia, printre blocuri noi, terase estivale şi cluburi de noapte, un petic de plajă a rămas liber. Are un gard de-o şchioapă, este vegheat de un foişor din lemn, cu acoperiş din stuf şi un steag alb lăsat în bătaia vântului.

Pe nisip sunt lăsate plăci de surf, alături de foi de cort care stau la uscat, iar perne uriaşe lenevesc la soare. Pe plajă sunt întinse fire lungi conectate la zmeie adormite care aşteaptă să fie ridicate în văzduh. Marea este brăzdată, ca un mişcător loc de joacă, de omuleţi zburători cu ochii spre cer: fac kitesurfing.

O zi cu vânt de 15 noduri

Un blond îmbrăcat în costum de neopren se îndreaptă vioi spre ţărm, unde se află o placă de surf de dimensiuni mai mici, cu o pereche de papuci prinşi de ea. Un tovarăş îl ajută să înalţe zmeul colorat, fabricat din material special, care se caţără pe unda vântului, sus, până la 20-25 de metri înălţime. „Este perfect vântul! Are 15 noduri“, mai apucă să spună blondul, înainte ca zmeul zănatic să-l smucească pe mare.

Nu ştii care pe care mânuieşte de hăţuri. Dar blondul se ţine bine, în timp ce vântul îl poartă cu repeziciune pe deasupra mării. Uneori, îl ridică atât de tare, încât sportivul face giumbuşlucuri în aer, cu scheme ca la skateboarding. Când revine la suprafaţa apei, impactul trebuie bine controlat, altfel „zburătorul“ se poate răni. Iar apa încă rece te face să nu-ţi doreşti contactul cu ea, dacă nu eşti echipat până în dinţi.

„De când am descoperit sportul ăsta, nu mă gândesc decât la cum să fug mai repede la mare. Când e vânt puternic, ştiu că este timpul pentru kite (n.r. – zmeu, în engleză)“, spune Cristian Ivan, un videografician din Constanţa, care are pasiunea pentru kitesurfing din vara anului trecut. A luat cursuri pe plaja de la H2O din Mamaia, şi-a cumpărat echipament şi de atunci îşi petrece timpul liber, cu orice ocazie, pe „autostrada vântului“.

Primele cursuri, pe uscat

Ca să poţi să stăpâneşti un zmeu de mare, trebuie să investeşti cam 1.500 de euro. Ora de kitesurfing costă 50 de euro plus TVA, iar sportul nautic îl poţi deprinde în câteva şedinţe. Primele ore se desfăşoară pe uscat, în care ai de învăţat ce este un zmeu, cum îl manevrezi, cum îl ţii în frâu. Înveţi cum detectezi direcţia vântului (după cum flutură steagul de pe foişor, e cel mai simplu) şi afli că întotdeauna trebuie să navighezi perpendicular pe suflu. Aşa se stabilesc şi culoarele de zbor, paralele între ele şi mereu întretăind vântul.

Blondul în costum de neopren se întoarce pe mal. Este Gabriel Langer (28 de ani), instructor de kitesurfing. Este braşovean de fel, dar nu muntele l-a cucerit, ci marea. Nici nu se gândeşte să facă altceva vreodată. Vine la mare de la 1 Mai şi mai pleacă de aici târziu în toamnă.

„Să zicem că îţi trebuie cam zece ore să înveţi bine kitesurfing. Am avut un cursant care la a şasea şedinţă a ieşit pe mare şi s-a descurcat onorabil. Mai avem cursanţi care cred că ştiu totul după câteva ore, dar, de aceea, nu este un modul fix, pentru că şedinţele depind de abilităţile individuale“, explică Gabriel.

Instructori în costum

Toamna şi primăvara sunt cele mai prielnice anotimpuri pentru dat cu zmeul pe mare, pentru că atunci vântul bate răvăşitor, iar marea este destul de blândă la temperatură. Când vântul începe să strângă şi să te taie pe faţă este semn că trebuie să-ţi strângi bagajele şi să pleci în ţările calde.

Instructorii de sporturi nautice aşa fac. Merg în Asia sau în Africa să ofere cursuri amatorilor de zburat pe mare. Aşa procedează şi Adrian Constantinescu (38 de ani), instructorul constănţean care a fost cândva un corporatist. A învăţat să se dea cu zmeul în Boracay (Filipine), pe când lucra pentru o mare companie portuară şi derula un contract în străinătate. Era în 2010, iar de atunci, kitesurfing-ul a devenit cea mai mare pasiune a corporatistului.

Adrian Constantinescu şi Gabriel Langer, instructori de kitesurfing la Mamaia

„De atunci, fiecare clipă liberă este numai pentru kite. Sunt absolvent de Drept, am lucrat în mari companii portuare. Am avut funcţii de conducere, dar, la un moment dat, mi-am dat seama că nu mai vreau să fac asta“, povesteşte Adrian. Nu mai voia să fie blocat zece ore pe zi între patru pereţi şi a ales libertatea. A renunţat fără regrete la viaţa în costum şi a îmbrăcat neoprenul.

„Acum am timp personal, fac ce-mi place şi sunt foarte activ. Nu regret nimic, chiar dacă ocupaţia de instructor nu este profitabilă. În engleză se cheamă «break-even», la noi s-ar spune chit pe chit. Îţi ajunge cât să-ţi acoperi cheltuielile, dar nu te îmbogăţeşti din asta. Viaţa de instructor pare simplă, dar este mult de muncă şi de luptă cu natura, cu oamenii, porţi tot timpul responsabilitatea celor pe care-i înveţi un sport extrem“, mărturiseşte Adrian. Partenerul său, Lucian Dumitraşcu (38 de ani), a făcut tot Dreptul şi este avocat în Bucureşti. „Suntem instructorii în costum“, râde Adrian.

Stand Up Paddle, alt sport de import

Pe litoralul românesc al Mării Negre se mai practică un sport nautic importat: Standup Paddle (SUP). În SUP vâsleşti stând în genunchi sau în picioare pe placa specială. La Mamaia, instructorii de la SUP Academy sunt foşti corporatişti. Au cunoscut sportul în Tenerife, iar plăcerea s-a transformat în ocupaţie. „Valul trebuie abordat frontal. Fără panică. Reuşeşti să te menţii doar dacă avansezi relaxat, stăpân pe tine. Când vei ajunge acolo, departe, o să experimentezi o stare de pace ce nu se poate descrie. Eşti doar tu şi natura“, spune Tiberiu Balica, instructor de SUP.

„Te dai cu zmeul, nu te dai zmeu“

Pentru kitesurfing îţi trebuie un echipament format din mai multe elemente: placa de kite – fabricată din lemn cu un strat de fibră de sticlă, de dimensiune medie de 135 de centimetri, care se fixează de picioare cu ajutorul unor legături de tip papuc; hamurile („harness-ul“) – centura care se pune în jurul taliei, de care se agaţă zmeul; zmeul - vehiculul de deplasare, care trebuie ales în funcţie de vânt. Cu cât vântul este mai puternic, cu atât zmeul trebuie să fie mai mic, pentru a zbura mai bine, păstrând în acelaşi timp controlul. Zmeul are o anvergură de la 5 metri la 21 de metri, o bară de control şi linii de manevrare de circa 25 de metri.

Condiţii pentru curs

Pentru cursuri, este recomandabil să se poarte cască de protecţie, costum de neopren (n.r. – ce păstrează temperatura corpului) şi vesta de salvare (n.r. – asigură flotabilitatea). În perioada iulie-septembrie, se poate renunţa la costum, deoarece apa mării este caldă. Când urmezi un curs, care costă 400 de euro, instructorii îţi asigură echipamentul, cu excepţia costumului de neopren, care este de uz personal.

Doar după ce termini cursul, ai dreptul să închiriezi la liber un echipament, pentru că sportul extrem are riscurile sale, iar dacă nu eşti pregătit fizic şi nu ai cunoştinţele necesare, aventura pe mare poate deveni periculoasă. Pentru cursurile nautice, trebuie să apelezi numai la centre de pregătire afiliate Organizaţiei Internaţionale de Kiteboarding (IKO).

Ca să fii acceptat la un curs de kitesurfing trebuie să ştii să înoţi, să ai vârsta peste 12 ani, dar până la 18 ani este necesar acordul părinţilor, să nu suferi de vreo boală de inimă sau de epilepsie. „Este un sport în care te dai cu zmeul, nu te dai zmeu. Trebuie să fii responsabil de ce faci, altfel rişti să te răneşti sau, mai rău, să-i răneşti pe alţii“, atrage atenţia Adrian Constantinescu. Instructorul spune că pericolul apare atunci când practicantul de kite se dă mare. Asta se întâmplă în 95% din accidentări. În 5% din cazuri se poate întâmpla să cedeze echipamentul.

Tabere de kitesurfing

Dacă vrei să cunoşti şi valurile altor mări, te poţi înscrie într-o tabără nautică, în Turcia sau în Grecia. La preţul de 400 de euro al cursului, adaugi transportul cu maşina – un rezervor pentru dus, un rezervor pentru întors –, cazarea la un hotel, care costă 30 de euro pe noapte pentru o cameră dublă, cu mic dejun inclus.

„Mâncarea te ajunge la jumătate de preţ faţă de Mamaia“, adaugă Adrian Constantinescu. Practicanţii avansaţi de sporturi nautice pot face „kiteclinic“ (n.r. – pregătire teoretică suplimentară pentru kite), cu 100 de euro pentru patru zile.

Avantajele litoralului românesc

În practicarea acestui tip de sport nautic, staţiunea constănţeană Mamaia are câteva avantaje: ţărmul mării are o pantă de 45 de grade, valurile nu sunt foarte mari, plaja este lată şi nisipoasă, fără pietre în apă, în care să te poţi răni.

Pentru kiteri, Mamaia este ideală datorită distanţei de siguranţă de 50 de metri de plajă, până la mare, care reprezintă exact dublul lungimii liniilor zmeului. Aglomeraţia din apă este de evitat, deoarece se pot produce accidentări. Litoralul românesc este perfect pentru că are vânt din plin. La Marea Neagră, cel mai bun vânt pentru kitesurfing este cel de nord-est şi sud-est. Glumind, localnicii spun că în Dobrogea vântul bate doar de două ori pe an: şase luni dintr-o parte, şase luni din cealaltă parte.

„Sporturile nautice reprezintă cea mai bună ocupaţie de timp liber pentru cei care iubesc marea. Practici un sport care te ţine în formă, îţi îmbunătăţeşti condiţia fizică, iar timpul petrecut pe apă – doar tu, marea şi vântul – este benefic nu doar pentru trup, ci şi pentru suflet. Cine vrea să ia cu el o părticică din spiritul mării să înveţe un sport nautic. Iar kitesurfing-ul este perfect pentru Marea Neagră“, afirmă instructorul nautic Adrian Constantinescu.

Cele mai populare plaje de kitesurfing

Pe site-ul www.kitebeaches.com, România figurează cu 14 locuri ideale pentru acest sport nautic consacrat în anii ’90 pe o plajă din Maui-Hawaii. Cea mai bună plajă este Kazeboo Beach din Mamaia, unde nisipul este primitor, marea este curată, iar vântul este numai bun de zburat pe valuri. În topul celor mai populare locuri mai apar Năvodari, Corbu, Mangalia, Vama Veche, lacul Razelm, Sulina (judeţul Tulcea), Lacul Morii (Bucureşti).
Alte locuri din România potrivite pentru sporturi nautice sunt la Siutghiol (judeţul Constanţa), Dridu (judeţul Ialomiţa), Fundata (judeţul Ialomiţa), Brateş (judeţul Galaţi), Mihăileşti (judeţul Giurgiu), Mostiştea (judeţul Călăraşi).
În toată lumea, sunt peste 6.000 de locuri potrivite pentru kitesurfing. Cele mai multe sunt în Europa (2.847) şi în America de Nord (1.063), apoi în America de Sud (608), Africa (569), Asia (398), Caraibe (304) şi în Australia (296).