Transformare spectaculoasă a unui depozit interbelic de tutun. Devine centru pentru cultura vinului din Dobrogea
0
O clădire impresionantă din perioada interbelică a României, folosită ca depozit de fermentare a tutunului, a intrat în transformare. Aflat exact la graniţa cu Bulgaria, între Ostrov şi Silistra, depozitul dobrogean va deveni un centru transfrontalier pentru turismul vinului, cu hotel, muzeu, laboratoare şi alte spaţii.
Centrul transfrontalier de Oenologie şi Viticultură Terasele Dunării va fi astfel primul popas al turiştilor de la graniţa româno-bulgară ce vin să cunoască podgoria de la Domeniile Ostrov.
Edificiul construit la mijlocul anilor `20 se află pe partea dreaptă a şoselei Constanţa - Ostrov - Silistra (DN3), pe malul Dunării, la 700 metri de bac. Era la acea vreme un modern depozit de fermentare a tutunului din judeţul Durostor, cu capacitate de prelucrare a cantităţii de 600.000 kilograme de tutun brut. Prelucrarea tutunului era o îndeletnicire uzuală a localnicilor, care profitau de clima şi de solul Dobrogei pentru a creşte materia primă a ţigărilor.
Detalii despre funcţionarea depozitului au fost găsite într-o carte veche fără coperţi, găsită în hambarul unui localnic, Mitică Israil din Almalău, un sat care aparţine de comuna Ostrov. Cel care a făcut descoperirea este istoricul Răzvan Ciucă, fost director al Muzeului Naţional al Agriculturii care există la Slobozia. Actualmente, Ciucă a înfiinţat un mic muzeu al vinului care funcţionează pe Domeniile Ostrov. „Existau 6-7 astfel de depozite în ţară. În anii `60 nu mai avea activitatea economică pentru care fusese gândit. Parterul era folosit ca spaţiu de cazare pentru găzduirea temporară a zilierilor care lucrau la podgorie. În 2012, subsolul a fost amenajat pentru vinoteca Domeniilor Ostrov şi pentru depozitarea obiectelor din micul nostru muzeu“, relatează istoricul Răzvan Ciucă.
Edificiul se află în plin şantier, ce a fost demarat în iunie 2013 şi trebuie să se încheie în ianuarie 2016. Investiţia cu valoarea de 1,5 milioane euro este realizată de Asociaţia Transfrontalieră Vitivinicolă Terasele Dunării Ostrov, cu bani europeni. Când vor veni la Ostrov, turiştii pot vizita colţul de rai al Dobrogei, unde se află mănăstirile Dervent, Peştera Sfântului Andrei, Lipniţa, Strunga sau Sfântul Gherman, rezervaţiile naturale Canaraua fetii, lacul şi via Oltina (cel mai însorit loc al Dobrogei) etc.
Însorita regiune dintre Dunăre şi Marea Neagră este un rai al viţei-de-vie, cu podgorii întinse şi rod bogat. Două dintre vinurile Dobrogei au ajuns pe masa familiei monarhice a României, viticultori din nord şi din sud devenind furnizori oficiali ai Casei Regale.
În ţinutul scăldat de ape şi rumenit de soare, cultivarea viţei-de-vie s-a împletit cu religia celor aflaţi pe aceste meleaguri, băştinaşi sau naturalizaţi. Cultul lui Bacchus/Dionysus a fost practicat cu nesaţ de popoarele care au locuit în Dobrogea. Dovadă stau vestigiile presărate la tot pasul de strămoşii noştri, pe care arheologii le aduc la lumină. În muzeele întemeiate pe lângă cetăţile antice sau pe lângă podgoriile cele mai mari sunt expuse la loc de cinste amfore şi alte obiecte închinate zeului vinului.
Într-o hartă oenologică a României, Dobrogea este considerată un regat al viţei-de-vie. Este împărţită în două mari regiuni: regiunea viticolă Colinele Dobrogei şi regiunea viticolă Terasele Dunării. Specialiştii descriu vinurile Dobrogei ca fiind de nobleţe, fiind din soiurile Pinot Gris, Chardonnay, Muşcat Ottonel, Sauvignon, Merlot, Riesling, Cabernet Sauvignon, Pinor Noir, Fetească Albă şi Neagră etc.
Podgoria de la Murfatlar este poate cea mai cunoscută din Dobrogea. Este înfiinţată în anul 1907 şi are centre viticole în sudul Dobrogei. Medgidia, Mangalia, Cernavodă, Adamclisi, Chirnogeni. Oenologii au găsit pe colinele de la Murfatlar condiţii comparabile cu cele din regiunea Champagne din Franţa, dar calcarul şi seceta dau strugurelui multe zaharuri, astfel că vinul are o dulceaţă naturală, care a făcut ca vinicultorii să se orienteze spre sortimente dulci şi demidulci. Vinurile albe au un colorit diferit, de la verde auriu la auriu chihlimbar, iar cele roşii sunt granat cu reflexe rubinii.
Un vin faimos de Murfatlar este licorosul Lacrima lui Ovidiu, ce poartă numele poetului care şi-ar fi îndulcit amarul exilului în viţa barbarilor de la Pontul Euxin. În 1939, Regele Carol al II-lea a devenit admirator al acestor vinuri de Murfatlar, astfel că a declarat podgoria printre furnizorii oficiali ai Casei Regale, statut pe care îl are şi în prezent.
Ostrovul este o altă podgorie faimoasă a Dobrogei, fiind din categoria Teraselor Dunării. Pe lângă soiurile cunoscute, aici se mai obţin vinuri roşii de Syzrach şi Rebo, precum şi albe de Crâmpoşie. Centre viticole mai există la Oltina, Aliman şi Băneasa. La Oltina, specialiştii spun că se găseşte cea mai mare acumulare de lumină solară din ţară. Vinul alb Columna este un soi aparte, care poate fi băut din via de pe malul lacului Oltina.
Urcând spre nord, întâlnim o podgorie despre care tulcenii afirmă că este cel mai vechi areal viticol cunoscut pe pământul Dobrogei - podgoria Sarica Niculiţel. Centrele viticole sunt la Măcin, Niculiţel şi Tulcea. Crama Dobrogeană şi Crama lui Terente fac parte dintr-un drum al vinului, unde se fac degustări din viile de la Carcaliu şi Cerna. Un vin alb specific este Aligoté-ul, soi franţuzesc la origine, în care „înoată“ perfect peştele de Dunăre, alcătuind un meniu asezonat cu brânză de capră sau oaie dobrogeană. Alături de Murfatlar, via de la Măcin a devenit furnizor oficial al casei regale.
„Coborând spre Constanţa, pe şoseaua ce leagă cele două capitale de judeţ, traversăm podgoria Istria-Babadag, o podgorie cu un picior în judeţul Tulcea şi cu celălalt în judeţul Constanţa. Situat în apropierea lacului Razelm, capătul nordic al podgoriei - centrul viticol Babadag - cuprinde viile din Babadag, Jurilovca, Sarichioi, Valea Nucarilor şi Mahmudia. Pentru iubitorii de istorie, ar fi de spus că Jurilovca e locul unde, într-un mormânt datând din secolul IV a.Chr., au fost găsite o sută de amfore aşezate în cerc, cu gurile îndreptate în sus, semn că, la momentul aşezării, erau pline, dar şi că istoria viticulturii începe în aceste locuri cu cel puţin câteva secole înainte de Christos“, scriu istoricii tulceni.
Tradiţia vinului, respectată la Domeniile Ostrov Foto Dan Cojocaru
Vă mai recomandăm
Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai
Se încarcă comentariile...
