Minunea de la Perişor: printre ultimele plaje sălbatice şi pustii din România
0
Situată la confluenţa Deltei Dunării cu Marea Neagră, în judeţul Tulcea, la 30 de kilometri de localitatea Dunavăţul de Jos şi la 25 de kilometri de Gura Portiţei, plaja Perişor este ascunsă de avalanşa de turişti care au ocupat celelalte plaje sălbatice: Corbu, Vadu, Tuzla.
Pentru a ajunge la plaja Perişor, trebuie să mergi câteva ore cu barca pe canalele ştiute de localnici, dar peisajul mirific ce te aşteaptă la sosire merită orice efort. Apa cristalină, cai sălbatici, nisip amestecat cu scoici, păsări de tot felul, kilometri întregi de plajă pustie şi o cherhana părăsită fac din Perişor un loc de poveste.
Dunavăţu de Jos este cea mai apropiată localitate de plaja Perişor. Situat la 325 de kilometri de Bucureşti şi la 8 kilometri de Murighiol, satul de pescari, cel mai departe poziţionat în inima Deltei, a devenit din ce în ce mai de căutat de vizitatori sosiţi din toate colţurile lumii. Câteva zile la Dunavăţu de Jos cuprind, printre partide de pescuit sau excursii prin Deltă, şi o incursiune pe plaja Perişor.
Cazarea se poate face la localnici sau pensiuni, preţul pentru o noapte pornind de la 80 de lei şi ajungând chiar şi la 400 de lei. Tot ei asigură şi transportul pe apă până la Perişor, iar tariful este de aproximativ 70 de lei de persoană, pentru grupuri de şapte oameni. Desigur, cei care optează pentru bărci mai mici, trebuie să negocieze la faţa locului cu barcagiul.
De aici ai posibilitatea de a vizita lacul Chiril, lacul Isac, lacul Uzlina, lacul Isăcel şi Gura Filatului, într-o excursie de câteva ore în care se pot admira nuferii ce stau liniştiţi pe întinderea acestor suprafeţe de apă. Bineînţeles, pescarii sunt cei mai fericiţi pentru că pe canalele din zona Dunavăţului se prinde peşte, mai ales toamna, cum spun barcagii.
LOCALNICII, GHIZII PERFECŢI
Ghizii cei mai buni sunt localnicii, care şi-au făcut şi o mică afacere din a duce turiştii cu bărcile de la pensiuni sau hoteluri, până la Perişor. Traseele nu sunt omologate oficial, de aceea nu veţi găsi pe site-ul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) nicio referire la plaja Perişor.
Plecând cu barca din Dunavăţu de Jos traseul trece, după cum ne spune Ionuţ, un localnic ce se ocupă cu transportul pe apă al turiştilor, prin canalul Lipovenilor, canalul Dunavăţ, canalul Mustaca, canalul Dranov şi, în sfârşit, canalul Perişor. Peste tot, peisajul este ameţitor, de o sălbăticie nemaiîntâlnită. Jocul nuferilor pe apele mişcate doar de trecerea bărcilor, zborul păsărilor speriate de sunetul motorului şi mişcările line ale stufului în care se sparg valurile sunt imagini pe care nu le mai poţi găsi decât în Delta Dunării.
La capătul canalului Perişor, briza mării se poate simţi din plin, semn că turistul a ajuns la destinaţie. Se zăresc şi câteva construcţii părăsite, ce făceau parte dintr-o fostă cherhana ce zace acum uitată de timp şi de oameni. „Pe timpul lui Ceauşescu, aici era cel mai mare bazin piscicol din toată Delta, «puielniţă», cum îi spunem noi. Munceau 300 de oameni. După 1998, când s-a desfiinţat Piscicola Murighiol, cherhanaua a ajuns pe mâna unor oameni de afaceri din Bucureşti. Dar e închisă de atunci. Totul s-a distrus“, spune Ionuţ. El îşi aminteşte cum pescarii aduceau cu bărcile din largul mării peşte la cherhana, iar de acolo, în cea mai mare viteză era dus la Murighiol.
FARMECUL SĂLBĂTICIEI
Plaja Perişor este îngustă, de numai câţiva metri, plină de scoici scoase la mal de valurile cristaline şi limpezi ale mării. Nisipul, de o nuanţă albicioasă este puţin mai dur decât cel întâlnit în restul litoralului românesc. Resturi de butuci, aduşi la ţărm de valuri, stau mărturie a faptului că acolo natura îşi urmează cursul ei firesc.
Turiştii pot petrece aici, în plină pustietate, câteva ore de relaxare şi linişte. Pe cei câţiva kilometri de plajă, în afara construcţiilor părăsite nu vezi nicio dovadă a civilizaţiei. Totul este natural, de aceea plaja Perişor este considerată de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării (ARBDD) o zonă-tampon între două arii strict protejate, unde accesul vizitatorilor este interzis. Apa mării se adânceşte treptat, iar algele care pe alte plaje dau bătaie de cap înotătorilor lipsesc.
„Trebuie să aveţi grijă la vipere“, este îndemnul lui Ionuţ, aceeaşi atenţionare primind-o şi din partea celor de la ARBDD care ne-au spus că în zonă pot fi văzuţi deseori şi cai sălbatici, dar şi şacali. Din cauza viperelor şi a altor animale nimeni nu recomandă campatul peste noapte. Turiştii vin şi pleacă în aceeaşi zi cu barca.
În ultima vreme, spun localnicii, grupurile de vizitatori care vin în Dunavăţu de Jos solicită din ce în ce mai mult să meargă pentru câteva ore la plajă la Perişor. Tot localnicii se întreabă dacă şi acest loc va avea soarta plajelor Corbu, Vadu sau Tuzla care acum sunt asaltate de turişti, pierzând mult din farmecul sălbăticiei şi pustietăţii?
Reprezentanţii ARBDD atrag atenţia că zonele strict protejate cu care se învecinează Perişor „sunt suprafeţe restrânse, din interiorul rezervaţiei, în care se păstrează, în condiţii nemodificate sau puţin modificate de om, specii de plante şi animale, precum şi mediul lor de viaţă. De aceea, intrarea în interiorul acestora este permisă doar în scop de cercetare şi de supraveghere“. Tot ei reamintesc turiştilor că în Delta Dunării accesul se face pe baza unui permis de intrare a cărui valoare este de 5 lei pe zi pentru o persoană sau 15 lei pentru un sejur de o săptămână.
CEA MAI IMPORTANTĂ ZONĂ DE CUIBĂRIT
La nord de plaja Perişor, spre braţul Sfântul Gheorghe, începe aria Sacalin-Zătoane, cu o suprafaţă de 21.410 hectare de deltă şi o porţiune de câţiva kilometri de plajă. Atât suprafeţele de apă, cât şi grindurile şi plaja litorală sunt locuri de maximă concentraţie a ornitofaunei în timpul migraţiei de primăvară-toamnă. Insula Sacalin reprezintă zona cea mai importantă de cuibărit, premigraţie şi migraţie.
La sud de zona plajei Perişor, nisipul continuă aproximativ 25 de kilometri până la Gura Portiţei, însă turistul nu are voie să pătrundă pe aceste plaje deoarece aici este aria strict protejată Periteaşca-Leahova, cu o suprafaţă de 4.125 de hectare. Cuprinde lacurile Leahova Mare şi Mică, Periteasca, Pahane, Coşna, Insula Bisericuţa şi o serie de grinduri nisipoase. Aici au fost identificate trei specii endemice de moluşte şi numeroase specii de păsări care se opresc pentru hrănire şi popas, precum gârliţele, gâştele cu gât roşu, pelicanii, raţele şi călifarii.
Delta Dunării reuneşte pe o suprafaţă de 580.000 de hectare (2,5% din suprafaţa României) o faună cu peste 4.000 de specii de nevertebrate şi vertebrate. Zona are o importanţă universală pentru cuibăritul multor populaţii de păsări, cum sunt pelicanul comun, pelicanul creţ şi cormoranul mic. Se mai întâlnesc aici colonii importante de stârc lopătar şi câteva specii cuibăritoare de vultur codalb.
Pe aceeaşi temă:
Ziua Deltei Dunării, 1 septembrie, sărbătorită printr-un vernisaj de fotografie
Se încarcă comentariile...
