Cum a fost decapitat spionajul românesc după fuga lui Pacepa: un fost şef a fost aruncat într-un IAS, iar ofiţerii acoperiţi din ambasade au fost chemaţi în ţară

Publicat: 10.10.2017 06:04

Ultima actualizare: 05.08.2022 04:06

Ion Mihai Pacepa Concept grafic Florian Marina

Fuga lui Ion Mihai Pacepa, fostul şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe din România şi consilier personal al preşedintelui Ceauşescu, în vara anului 1978 în Germania, a produs mari schimbări în spionajul românesc.

Departamentul de Informaţii Externe (DIE) s-a refăcut din temelii, sub o nouă titulatură, ofiţerii care îi erau subordonaţi au fost trecuţi în rezervă sau plasaţi în alte unităţi, iar majoritatea ofiţerilor care lucrau sub acoperire diplomatică în Occident bănuiţi că erau cunoscuţi de către Pacepa au fost rechemaţi în ţară.

„Fuga lui Ion Mihai Pacepa era, fără îndoială, nu numai o lovitură dată cuplului prezidenţial, dar şi personalului care lucrase în DIE, cu influenţă asupra carierei dar şi a existenţei particulare a acestora. Toţi generalii din conducerea DIE au fost internaţi în „apartamentele” de la Rahova şi timp de cca două luni au încărcat sute de file cu propriile declaraţii“, scrie Liviu Ţăranu în Evoluţia spionajului românesc după defecţiunea generalului Ion Mihai Pacepa (1978-1989).

Destituiri în masă

Tudor Postelnicu a trecut la schimbarea cadrelor cu funcţii de răspundere din sistemul de spionaj şi contraspionaj care au avut legături sau au fost cunoscute de Ion Mihai Pacepa. Prin urmare, au fost retraşi cei mai mulţi dintre ofiţerii acoperiţi din ambasada României de la Washington, consulatele din New York, din Londra şi Paris, din Roma şi pe cei din RFG, din Japonia şi America Latină. Însuşi, ministrul de Interne, Teodor Coman, a fost destituit şi numit prim secretar la Vâlcea. Destituit şi din funcţia de ministru al Turismului, fostul şef al DIE, Nicolae Doicaru, a fost trimis director la un IAS în apropierea Bucureştiului, iar generalul Grigore Răduică, ministru adjunct de Interne, a trecut într-o funcţie administrativă, scrie cercetătorul CNSAS.

La conducerea spionajului românesc, cu grad de ministru adjunct, a fost numit fostul secretar cu probleme de propagandă al Capitalei, Romus Dima. Generalul Eugen Luchian, un apropiat al lui Ion Mihai Pacepa, este arestat, judecat şi condamnat la 8 ani de închisoare pentru deţinere documente secrete. Generalul Gheorghe Toader, prieten şi colaborator al lui Ion Mihai Pacepa, este retrogradat şi trimis director adjunct la Arhivele Statului, la serviciul de restaurare a documentelor.

În schimb, au rămas în structurile de comandă ale spionajului românesc generalii Gheorghe Manea şi Gheorghe Marcu, primul şef peste „ilegali”, al doilea responsabil de comerţul cu saşi şi evrei.

Cel care a preluat conducerea Centrului de Informaţii Externe (CIE), la finalizarea cercetărilor, în 1980, Nicolae Pleşiţă declara că daunele provocate spionajului românesc de Nicolae Ceauşescu şi comisia de anchetă condusă de Tudor Postelnicu erau mai mari decât fuga lui Ion Mihai Pacepa.

Conform lui Arnaud de Borchgrave, jurnalist american şi o autoritate în materie de defectori, cinci foşti şefi ai CIA au considerat că generalul român „a jucat un rol foarte important în căderea comunismului“, el fiind un lucrător efectiv în destabilizarea, din exterior, a regimului totalitar comunist.

Condamnat la moarte

La scurtă vreme de la fuga sa, printr-un decret prezidenţial, lui Pacepa i s-au retras toate distincţiile şi medaliile acordate de-a lungul timpului. Totodată, a fost condamnat la moarte pentru crimă de înaltă trădare. Pe urmele sale, Ceauşescu l-a trimis pe teroristul Carlos Ilici Ramirez, zis Şacalul, însă generalul nu a fost de găsit. Legenda spune că fostul spion roman şi-a făcut trei operaţii estetice pentru a-şi schimba fizionomia.

Citește și: Amănunte picante din viaţa generalului de Securitate Pacepa: soţia a fugit de acasă cu un alt bărbat

Surprinzător, printr-un decret, Nicolae Ceauşescu îi comută după 10 ani pedeapsa de condamnare la moarte în închisoare pe viaţă.

Cine era Ion Mihai Pacepa

Ion Mihai Pacepa s-a născut la Bucureşti, pe 28 octombrie 1928. Tatăl său, de meserie tinichigiu auto, de origine cehă, a fost exclus din partid pentru atitudine nejustă faţă de muncitori. Mama sa era casnică. A urmat cursurile Facultăţii de Chimie Industrială din Bucureşti, fiind încadrat în Securitate cu puţin timp înainte de absolvire, la recomandarea organizaţiei UTM, în anul 1951, ca sublocotenent.

A devenit apoi şef serviciu în Direcţia a IV-a (Contrasabotaj) a Securităţii, după ce a îndeplinit cu succes mai multe misiuni la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Odată cu numirea sa în Direcţia 1, la 1 ianuarie 1956, ascensiunea sa a fost rapidă. A fost numit şef adjunct al grupului operativ din cadrul Agenţiei Comerciale Române din Republica Federală Germană (1956-1959), deţinând practic funcţia de şef al rezidenţei de spionaj a României în RFG. Apoi, a fost rechemat în ţară şi numit locţiitor şef serviciu la Serviciul 3-Germania, Austria, ţări nordice.

În 1963 era deja colonel pentru ca în 1967 să fie avansat general-maior. Cinci ani mai târziu este numit secretar de stat la Consiliul Securităţii Statului în cadrul Ministerului de Interne şi prim-adjunct al şefului DIE. În 1974 este din nou avansat, la gradul de general-locotenent, Ion Mihai Pacepa urmând lui Nicolae Pleşiţă în funcţia de secretar general al Internelor.