Cum se descurcă acum investitorul care a demascat la DNA caracatiţa PSD din Constanţa: „În România, corupţia este generată chiar de instituţiile statului“
0Marian Turbatu este investitorul care a avut curajul să-l denunţe pe Nicuşor Constantinescu la DNA, probele furnizate şi consecvenţa sa determinând anchetatorii să îl salte pe acesta prin celebrul desant organizat în parcarea Consiliului Judeţean Constanţa, în ianuarie 2014.
„E numai din cauza lui Turbatu, care a făcut plângeri peste plângeri“, a strigat Constantinescu pe drumul scurt dintre DNA Bucureşti şi dubiţa care-l ducea în arest.
Turbatu, al cărui nume s-a transformat în renume printre funcţionarii cărora le dă de furcă, a crezut sincer, ca majoritatea opiniei publice, că sistemul corupt pe care l-a denunţat are zilele pe terminate. Dar atâta vreme cât în instituţii sunt marionete care încă reacţionează la comenzile tartorilor aflaţi sau nu după gratii, oamenii care cer doar respectarea legii au de luptat în continuare, până când cei care nu mai suportă structura viciată de la toate nivelurile vor fi mai mulţi decât cei care o susţin.
„Cine, Turbatu ăla?“
Pe scurt, cel care a declanşat „săltarea“ lui Nicuşor Constantinescu este investitor pe piaţa energiei eoliene. În 2006, cetăţeanul româno-german Marian Turbatu intra pe piaţa din România obţinând prima autorizaţie de urbanism pentru construcţia de eoliene în Dobrogea.
„Am cerut-o pentru parcul eolian de la Mihai Viteazu, prin firma Romwind International SRL. O singură dată m-am întâlnit cu Nicuşor Constantinescu, când a ţinut să ne înmâneze personal autorizaţia. A zis: «V-o dau fără să vă cer nimic. Dar să ţineţi cont de noi când le construiţi»“, relatează investitorul.
Când a dorit să se extindă cu afacerea, intrusul Turbatu a devenit inamic pentru administraţia judeţeană care dorea şi reuşise să controleze totul. Scandalul a pornit de la Fântânele, unde avea două hectare de teren cumpărate, cadastrate şi întabulate. O parte din suprafaţă a fost, însă, scoasă la licitaţie de Primăria Fântânele, în 2007, deşi terenul era disputat cu comunele învecinate, Cogealac şi Mihai Viteazu. „De atunci a început tot litigiul. Constantinescu a zis că am furat terenul primăriei, deşi aveam actele în regulă“, spune Turbatu. Fapt confirmat de instanţele de judecată după ce dosarul a fost strămutat de către ÎCCJ.
De atunci, solicitările de eliberare de certificate de urbanism pentru instalarea de centrale eoliene în diferite comune din judeţul Constanţa au rămas fără răspuns legal. Prima cerere a fost formulată la 1 februarie 2008, pentru amenajarea unui parc eolian la Ciocârlia. Cum preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a tergiversat emiterea documentului, investitorul l-a dat în judecată. La 3 mai 2008, instanţa pronunţa prima sentinţă favorabilă, care a rămas definitivă şi irevocabilă la 10 octombrie 2008. Atunci, Tribunalul Constanţa îl obliga pe Nicuşor Constantinescu să emită certificatul de urbanism şi să plătească o amendă civilă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, după expirarea termenului de 5 zile de la verdictul final.
Constantinescu a ignorat, însă, deciziile instanţei, care în timp s-au făcut zeci la număr, în procent majoritar erau favorabile investitorului. N-a emis niciun certificat, n-a plătit nicio amendă către stat, ani de zile, deşi fiecare zi de întârziere în punerea în aplicare a legii, în urma hotărârilor judecătoreşti, însemna bani pe care îi pierdea judeţul Constanţa.
Justiţie până la capăt
Marian Turbatu urmăreşte chiar şi acum, la ani de zile de la declanşarea litigiilor şi pronunţarea instanţei, aplicarea legii până la capăt de către autorităţile constănţene. „Fiscul se temea de Constantinescu să trimită înştiinţările şi să aibă grijă de plata acestor amenzi. Erau bani pe care instanţa dispusese ca un funcţionar public, care nu respectase legea, să îi plătească statului. Nu eu beneficiam de ei, ci statul. Am vrut să văd, însă, cum aplică ei legea. Şi răspunsurile tot veneau: ba că nu ei se ocupă de aşa ceva, ba că decizia instanţei nu este în regulă. Nu ştiau cum să se mai ascundă, până când n-au mai răspuns deloc“, a constatat investitorul.
Nu doar Fiscul, ci şi Poliţia din Constanţa tergiversa punerea în aplicare a măsurilor legale când vine vorba de mai-marii judeţului. Printr-o rezoluţie emisă la sfârşitul lunii ianuarie 2014, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a recunoscut că unele dosare în care era cercetat Nicuşor Constantinescu au fost tergiversate de poliţiştii de la Investigarea Fraudelor. „Nu au fost respectate dispoziţiile procurorului date în cauză, fapt ce a dus la imposibilitatea înfăptuirii actului de justiţie până în acest moment şi la îngreunarea administrării mijloacelor de probă. Plângerea formulată de RomWind SRL pentru tergiversarea dosarului este întemeiată“, se pronunţa Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa.
Bătălia pe lege
Avocat cu drept de profesie în Germania, Marian Turbatu a luat fiecare paragraf de lege şi a reuşit să combată argumentele pe care le descrie drept „aberante“, cu care au venit în instanţă autorităţile constănţene.
„În procesul penal, Nicuşor Constantinescu a declarat despre mine: «Ăsta vroia să facă bani pe semnătura mea», acesta fiind adevăratul motiv pentru care nu mi-a emis certificate şi autorizaţii. Sunt oameni care au plătit mai mult de 300.000 euro şpagă lui Constantinescu, doar ca să obţină certificatele de urbanism. Mărturiile acestora se găsesc în dosarul penal. Şpaga era cuprinsă între 5.000 şi 25.000 Euro pe MW de centrală eoliană. Eu am refuzat să plătesc şpagă. Iar în instanţă, procesele contra lui Constantinescu s-au judecat cu celeritate câtă vreme acesta a fost fugit în străinătate. Când s-a întors, termenele au început să fie date din ce în ce mai rar, fără justificare. La Tribunalul Constanţa, judecătorii se abţin în a mai judeca dosarele în care este implicat domnul Constantinescu, astfel că a trebuit să meargă cu proces în strămutare la Galaţi. Acolo am întâlnit singurul judecător care chiar a citit dosarul şi a motivat decizia cu argumente pertinente, nu luate cu copy-paste“, arată Turbatu.
Marian Turbatu, investitorul cu educaţie germană care se luptă cu corupţia locală Foto S.I.
Chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printr-o hotărâre de dezlegare de drept, a infirmat zeci de decizi ale Tribunalului Constanţa care a refuzat să aplice legea, pe motiv că „legea nu este aplicabilă“, fapt infirmat de către ÎCCJ. Completul de 9 judecători de la Curtea Supremă a constatat că în judeţul Constanţa trebuie restabilită legalitatea şi a obligat astfel întreg Tribunalul Constanţa să rejudece zecile de speţe în care au decis că o lege nu e aplicabilă. „Nu în ultimul rând, această soluţie este de natură să contribuie la restabilirea principiului legalităţii şi la asigurarea dreptului la un proces echitabil, în sensul configurat de CEDO printr-o bogată jurisprudenţă“, a precizat ÎCCJ.
Corupţia face legea în România
Chiar şi obligate prin justiţie „să facă“ ceea ce aveau de făcut prin lege, autorităţile locale tergiversează şi chiar contestă punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti, emiţând, printre altele, autorizaţii cu valabilitate depăşită, „expirate“, care sunt maculatură inutilă în acest moment. Investitorul a ajuns până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-şi obţine, în ultimă instanţă, dreptatea. Concluzia Înaltei Curţi este elocventă: nicio instituţie din judeţul Constanţa nu şi-a făcut datoria în cazul acestor investiţii. „În România, corupţia este cauzată chiar de instituţiile Statului, din cauza lipsei de alternativă în a-ţi obţine actele pe cale legală adica altfel decât dând şpagă. Alţi investitori îmi spun: «Dacă tu nu reuşeşti pe cale legală să-ţi obţii autorizaţiile, noi ce şanse avem?»“, arată omul de afaceri.
În ţara unde corupţia face legea, următorul pas logic este sesizarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Statul român este, astfel, pasibil de încă o sancţiune cauzată de lungul şir al corupţilor, plătibilă tot din buzunarul cetăţenilor, care sunt astfel supuşi unei continue amenzi: suprataxare, şpagă, despăgubiri. Într-un cuvânt: sărăcire, sau înjosire, sau umilire.
Pe aceeaşi temă:
Omul de afaceri care l-a denunţat pe Nicuşor Constantinescu salută trimiterea acestuia în judecată
Se încarcă comentariile...
