Controversa de la Bac 2016. Romanul psihologic, o enigmă a Ministerului Educaţiei: „E vina ministerului alienat şi senil, care n-a făcut o reformă serioasă“
0Spaţiul public este iarăşi împărţit de opiniile contradictorii ale profesorilor care le-au predat elevilor o materie neclarificată de Ministerul Educaţiei. Discuţii aprinse, atât în lumea elevilor, a profesorilor de liceu, dar şi în mediul academic, au început odată cu proba scrisă la Limba şi Literatura Română, examen susţinut luni, pe marginea romanului psihologic.
De luni, de la proba scrisă de Română a examenului de Bacalaureat 2016, Ministerul Educaţiei nu a fost în stare să clarifice întrebarea: „Ce romane psihologice se înscriu la categoria «etc» din programa şcolară pentru clasa a XI-a? De ce «Enigma Otiliei», spre exemplu, a fost luată în considerare ca roman psihologic la Bacalaureatul din ani anteriori, iar acum nu?“.
Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3252/13.02.2006 arată în programa şcolară pentru clasa a XI-a, la capitolul „Perioada interbelică“, cele două texte de bază care vor fi studiate: un roman psihologic („Pădurea spânzuraţilor“ de Liviu Rebreanu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ de Camil Petrescu, „Concert din muzică de Bach“ de Hortensia Papadat-Bengescu, „Adela“ de Garabet Ibrăileanu, „Ioana“ sau „Jocurile Daniei“ de Anton Holban, „Rusoaica“ de Gib Mihăescu etc) şi un roman al experienţei („Nuntă în cer“, „Maitreyi“ de Mircea Eliade, „Întâmplări din irealitatea imediată“ de Max Blecher etc).
Etc-ul care încurcă totul
Acest „etc“ de la finalul enumerărilor lasă frâu liber consideraţiilor. Este de menţionat că pe baza acestei programe este constituită programa de la Bacalaureat. Dar nici profesorii sau literaţii nu se pun de acord care roman poate fi încadrat la categoria „psihologic“.
Criticul Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, este de părere că terminologia folosită este confuză. „Orice roman este, în sens larg, psihologic. «Enigma Otiliei» poate fi foarte bine încadrat la roman psihologic. Terminologia nu este neapărat bătută în cuie. Mai greu de spus care nu e psihologic; din moment ce toate romanele au personaje umane, toate sunt psihologice, în sens larg”, argumentează Manolescu.
Academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, este tranşant: „Romanul psihologic interbelic înseamnă: Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban şi Camil Petrescu. În dezbaterea din critica literară în jurul lui Proust şi a noilor metode epice, George Călinescu a optat pentru modelul Balzac, iar tinerii scriitori au optat pentru Proust şi proza psihologică. «Ion» şi «Enigma Otiliei» nu intră în proza psihologică. Pot fi discutate doar în opoziţie cu ea“.
Cronicarul Marius Chivu se revoltă pentru noul scandal din educaţie: „Bâlba de la Bacalaureat este «meritul» Ministerul Educaţiei, nu e nici vina profesorilor, nici a copiilor. Este vina ministerului senil şi alienat, care n-a reuşit să facă o reformă serioasă şi care a avut 19 miniştri în 25 ani, câţiva dintre ei cercetaţi de DNA. Nici viitorul ministru nu va face nimic dacă nu va sta câţiva ani, cu o echipă foarte bună, care să facă reformă. Altfel, putem funcţiona şi fără ministru al Educaţiei. O cauză a problemelor pieţei culturale româneşti este inabilitatea Ministerului Educaţiei din ultimele două decenii de a-i educa pe tineri la ce sunt bune cărţile şi cititul, despre importanţa de a merge la teatru şi filme. Încadrarea greşită a unui roman este urmarea ridicolă şi firească a bramburelii din minister, iar singurele victime sunt elevii. Orice roman bun este un roman psihologic, iar un elev deştept poate demonstra că şi «Puiul» al lui Brătescu-Voineşti este proză psihologică. Mă tem că nimeni n-ar aprecia inteligenţa şi creativitatea elevului şi nu ar fi punctate în barem. Forma de evaluare a elevului nu stimulează gândirea critică şi originalitatea“.
Explicat pe înţelesul tuturor
Publicistul Radu Vancu simplifică lucrurile: „«Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război» nu poate fi confundat în clasificarea sa. Este romanul psihologic prin excelenţă. Şi «Patul lui Procust» intră în această categorie, datorită interesului psihologic manifestat. Camil Petrescu este, deci, autorul despre care elevii trebuia să scrie. Mai departe, «Enigma Otiliei» nu se califică, fiind un roman balzacian. Iar «Moromeţii» este exclus, fiind scris cu un deceniu mai târziu după perioada interbelică“.
În cuvinte clare, scriitorul Florin Iaru explică pe înţelesul tuturor: „Dacă tema romanului e o trăire, un sentiment, cu toată evoluţia lui, tragică, grotescă sau criminală, atunci romanul e psihologic. Dacă tema e devenirea unui personaj, avem un bildungsroman. Dacă tema e e crimă, avem un roman poliţist. Dacă tema e o situaţie socială, e naturalist sau realist. Etc. Fără psihologie, însă, un roman nu poate trăi. Nici o poveste. E ca aerul. Dacă le-ar explica cineva asta elevilor, nu ar înţelege în 30 de secunde? «Enigma Otiliei» e o comedie de caractere, pe tipar clasic. «Ion» e un roman realist sau naturalist (cu accente expresioniste), «Moromeţii» - un roman social. «Moara cu noroc» este o nuvelă moralistă, deşi este încadrată ca «psihologică». În schimb, atât «Ultima noapte», cât şi «Procust», sunt psihologice. Sentimentul conduce acţiunea. «Pădurea spânzuraţilor» este roman psihologic, fiind vorba de un sentiment care se dezvoltă şi duce la o decizie. Aşadar, nu e complicat. Ce a vrut să spună autorul? O poveste. Despre ce e povestea? O aventură, un conflict sau o trăire. Simplu ca bună ziua. Necazul cu «psihologicul» e că nu se poate dezvolta numai din resurse proprii. Trebuie să existe în jurul lui o lume. Şi tocmai conflictul cu lumea îi dă şi valoare, şi vizibilitate“.
Alţi profesori consultaţi de „Adevărul” susţin că romanul „Enigma Otiliei” nu a fost încadrat şi nici nu a putut fi încadrat vreodată la roman psihologic. „În «Enigma Otiliei» într-adevăr accentul cade pe tipologia personajului, dar autorul nu intră în psihologia personajului. Prin simplul refuz al omniscienţei, nu poate fi catalogat ca roman pshiohologic. Enigma îi este păstrată. Într-adevăr, în 2013, s-a acceptat ca acesta să fie încadrat şi la roman al experienţei, dar tot ca o concesie”, a explicat profesorul de Limba şi Literatura Română Ecaterina Stanca de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Bucureşti.
Autorii „canonizaţi“ de MEN
Ţinând cont că la examenele naţionale se dau actualmente opere ale autorilor canonici (consideraţi clasici), iată care sunt aceştia în viziunea MENCS: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, George Călinescu, Eugen Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Astfel că din acest punct de vedere, opere ale unor autori ca Holban, Mihăescu, Ibrăileanu sau Papadat-Bengescu nu pot reprezenta subiect de examen naţional.
Conform programei şcolare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti, despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în programă.
Aşa s-ar putea explica brambureala din predarea a fel şi fel de titluri prezentate ca romane psihologice, deşi acestea nu sunt enumerate limpede în scriptele Ministerului Educaţiei. Ce nu se explică este deruta întreţinută de Ministerul Educaţiei, care nu trasează clar, fără „etc“, care anume opere sunt romane psihologice. Profesorii trebuie să fie puşi la curent cu noua directivă, iar elevii - să studieze pentru Bacalaureat doar acele lucrări care sunt acceptate la categoria respectivă.
Răspunsul CNEE întârzie
Ministerul Educaţiei întârzie să ofere răspunsul solicitat de ziarul Adevărul încă de luni, 4 iulie, de la Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.
Cum scriam în prima zi de examen, părerile sunt foarte împărţite printre specialiştii consultaţi de ziarul „Adevărul“. În timp ce profesoara Ruxandra Achim de la Colegiul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti indică drept unică opţiune romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ a lui Camil Petrescu, inspectorii de specialitate de la Constanţa încadrează şi „Patul lui Procust“ la categoria roman psihologic, acesta fiind genul literar consacrat de romancier în literatura română.
Oficiali din Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice înclină spre opinia inspectorilor de la Constanţa, enumerând cele două opere ale lui Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ şi „Patul lui Procust“, ca fiind textele corecte de analizat. Totuşi, programa de Bac din acest an defineşte doar „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ ca fiind roman psihologic, singura lucrare psihologică mai fiind doar nuvela „Moara cu noroc“ a lui Ioan Slavici. „Patul lui Procust“ este clasificat ca „roman modern, citadin“.
Ministrul Curaj, demis în timpul Bacalaureatului
Între timp, ministrul Adrian Curaj a fost pus pe liber de premierul Dacian Cioloş. Urmează la cârma Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, care este propus pentru acest portofoliu. Preşedintele Klaus Iohannis este aşteptat să-şi dea acordul pentru noua numire.
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru este rector al Universităţii din Bucureşti din decembrie 2015, iar din 2016 este preşedinte al Comisiei de Filosofie şi membru al Consiliului General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU). Anterior a fost rector al Universităţii din Bucureşti în perioada 2011-2015 şi prorector între 2008-2011. A fost membru al CNADTCU în 2012-2016 şi Preşedinte al panelului Ştiinţe Umaniste şi Arte al CNATDCU în perioada 2010-2012. În perioada 2000-2008 a fost Decan al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. Din 1998 este Doctor în Filosofie al Universităţii din Bucureşti şi, din acelaşi an, Doctor în Filosofie al Tulane University, New Orleans, Louisiana, SUA.
Mircea Dumitru a publicat trei cărţi de autor şi este coautorul unui manual de logică şi argumentare. A coordonat colecţia Filosofie contemporană a Editurii Polirom, Iaşi, a publicat zeci de studii şi articole în reviste şi volume de specialitate. În 2001 a primit Premiul “Mircea Florian” al Academiei Române, pentru lucrarea “Modalitate şi incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior” Editura ‘Paideia’, Bucuresti, 2001. În iulie 2005 a primit Ordinul Bernardo O’Higgins, în grad de Mare Ofiţer, conferit de Preşedintele Republicii Chile. Din septembrie 2014, este membru corespondent al Academiei Române. Este membru al Advanced Reasoning Forum şi al Institute International de Philosophie, Paris şi Preşedinte al Asociaţiei Române de Filosofie Analitică. În perioada 2002-2008 a fost membru în board-ul ştiinţific al New Europe College, iar între 2011 şi 2014, Preşedinte al European Society for Analytic Philosophy.
Vorbeşte fluent limba engleză şi cunoaşte limbile franceză şi germană la un nivel mediu. S-a născut la Bucureşti, la 14 iulie 1960. Este căsătorit şi are doi copii.
Pe aceeaşi temă:
Criticul Nicolae Manolescu condamnă terminologia folosită la Bac: Orice roman este, în sens larg, psihologic
Subiectele la Română BAC. La profil Uman: romanul psihologic. La Real: romanul interbelic
VIDEO Rezolvarea subiectelor la proba de Limba şi literatura română BAC, la Adevărul Live
Se încarcă comentariile...
