Care a fost interesul imobiliar al lui Nicuşor Constantinescu în privinţa Centrului Militar Zonal. Rolul instituţiei în timpul războiului

Nicuşor Constantinescu a fost condamnat joi, 29 iunie, la cinci ani de închisoare în dosarul subfinanţării Centrului Militar Zonal Constanţa. Decizia Curţii de Apel Constanţa este definitivă.

Pe 28 octombrie 2015, Tribunalul Constanţa l-a condamnat la 3 ani şi jumătate închisoare. Totodată, instanţa l-a obligat la plata sumei de 72.642,7 lei, actualizată cu indicele de inflaţie la data efectuării plăţii, către Ministerul Apărării Naţionale – Statul Major General.

Nicuşor Constantinescu a fost  trimis în judecată de procurorii DNA în aprilie 2014, pentru abuz în serviciu în formă continuată după ce mai mulţi ani nu a finanţat cu niciun leu Centrul Militar Zonal Constanţa.

Dar ce urmărea Consiliul Judeţean Constanţa prin nefinanţarea instituţiei militare? Evident, a avut un interes imobiliar. Clădirea ce adăposteşte Centrul Militar Zonal este situată în centrul oraşului, pe strada Mircea cel Bătrân. Construcţia ocupă 1.675,80 mp, iar terenul aferent este de 1.875 mp. 

Imobilul a trecut în 1997, prin Hotărâre de Guvern, în administrarea Consiliului Judeţean Constanţa, în vederea amenajării unui centru militar judeţean. 

Deşi a încercat în două rânduri evacuarea clădirii, Constantinescu nu a reuşit acest lucru. O vremea a vrut să mute acolo Arhivele Naţionale, însă acest lucru nu a fost posibil. Asta ar fi presupus accesul publicului larg într-o zonă unde se află secrete de stat.

Într-un document al Regimentului de Infanterie 36 trimis către Cercul teritorial Constanţa se vorbea de faptul că, din cauza lipsei de instruire a trupei însărcinată cu paza şi escortarea prizonierilor, un soldat a fost omorât de prizonieri, santinelele escortau prizonierii prin centrele aglomerate fără baioneta la armă, iar în gări santinelele lăsau prizonierii să se ducă singuri la closete sau după apă.

Tot angajaţii acestei instituţii ţineau evidenţa epidemiilor din judeţul Constanţa. Astfel aflăm că în anul 1943 se înregistrau cinci cazuri de tifos exantematic, patru de turbare, dar şi scarlatină, tifos exantematic, tuse convulsivă, difterie.

Unele conflicte au apărut în anul 1944 între angajaţii Cercului Militar Constanţa şi soldaţii ruşi, care voiau să ia cu forţa un pavilion cu grajduri, dar şi o maşină ascunsă sub o stivă de lemne. Soldaţii români au cerut atunci superiorilor să intervină la Comandamentul armatei sovietice din Constanţa. „Le-am explicat că suntem aliaţi şi că de la încheierea armistiţiului nu mai pot lua nimic fără aprobarea M.St. M. (n.r. Marele Stat Major) şi a delegatului Armatei Roşii din Bucureşti“.

Istoricul instituţiei militare 

În organizarea Regimentului 34 Infanterie Constanţa, înfiinţat în aprilie 1894, exista un birou de recrutare, al cărui şef era locotenentul Gheorghe Hagi. Începând cu data de 1 octombrie 1920, în conformitate cu Înaltul Decret nr, 3573/ 1920, Cercul de Recrutare Constanţa s-a organizat ca un corp aparte. 

Mai multe documente de arhivă, inserate în volumul „Centrul militar judeţean Constanţa – trecut şi prezent“ semnat de Jipa Rotaru, Leonida Moise şi Dinu Hondrea arată rolul deosebit de important pe care instituţia militară a avut-o de-a lungul anilor, mai ales în timpul războiului. Un proces verbal încheiat în 1938 la Cercul de Recrutare Constanţa, se cerea să se indice atelierele de potcovit – de ascuţit pumnale, să se arate de unde se procură cazanele de bucătărie, linguri, castroane şi pâine şi carne pentru zilele de mobilizare.

În perioada 1943 - 1944, centrul de recrutare s-a ocupat de paza depozitelor de muniţii, de coordonarea spitalelor militare şi de evidenţa epidemiilor.

O activitate importantă pe care Centrul de Recrutare o avea a fost urmărirea şi aducerea în faţa instanţelor militare a militarilor care se sustrăgeau în mod deliberat de la îndeplinirea serviciului militar. Conform unui document de arhivă, în 1942 şapte bărbaţi fuseseră condamnaţi, 12 achitaţi, iar la Curtea Marţială rămăseseră 70 de dosare de soluţionat. 

Tot dintr-un document publicat în volum aflăm că în acel an în Constanţa erau 5.700 de prizonieri de război care erau puşi să muncească pământul şi la alte munci agricole. Ei erau păziţi de 400 de oameni din contingentul de poliţie.

Vă mai recomandăm:

Radu Mazăre: „Cristian Zgabercea i-a schimbat plosca şi pamperşii lui Nicuşor Constantinescu“

Nicuşor Constantinescu, în picaj. Are un nou dosar DNA, pentru elicopterul prăbuşit în lacul Siutghiol

Nicuşor Constantinescu a cerut strămutarea dosarului privind Centrul Militar

UPDATE Nicuşor Constantinescu, din nou în faţa instanţei. El rămâne arestat la domiciliu în dosarul Centrului Militar