Colindătorii repetă de zor în zilele ce preced marea Sărbătoare, iar gospodinele pregătesc colindeţele, adică darurile pentru cei care fac urări de bine. Colindele ce răsună în noaptea magică de Ajun sunt cele mai frumoase.
În Dobrogea, există un mozaic de obiceiuri, pentru că au fost aduse din toate regiunile ţării de românii care s-au stabilit aici acum mai bine de un veac.
La Ignat are loc deschiderea sărbătorilor. Se spune că timpul devine sacru, iar oamenii – mai buni. Tradiţia este veche de când lumea. „Momentul solstiţiului de iarnă s-a celebrat întotdeauna. Atunci se consideră că este sacrificat anul cel vechi şi urmează 12 zile şi 12 nopţi de sărbătoare şi de ospăţ“, explică conf. univ. dr. Marina Cap-Bun, de la Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa.
Click pe imagini pentru a vedea scene inedite de la festival!
Obiceiurile au fost în timp creştinate, asimilate Sărbătorilor. În satele din Dobrogea Crăciunul şi Anul Nou au altă interpretare, pentru că unele obiceiuri ancestrale încă mai sunt respectate. Este de fapt un amalgam de tradiţii, aduse de oamenii veniţi din toate regiunile ţării, care s-au stabilit aici în urmă cu mai bine de un veac.
Noaptea magică
Colindătorii repetă de zor în zilele ce preced marea Sărbătoare, iar gospodinele pregătesc colindeţele, adică darurile pentru cei care fac urări de bine. Colindele ce răsună în noaptea magică de Ajun sunt cele mai frumoase. Înainte de marea Sărbătoare, copiii merg cu Moş-Ajunul. Micuţii vestesc Naşterea Mântuitorului şi primesc în dar dulciuri, fructe şi bani.
Capra, obicei moldovenesc
Tot în Ajun încep şi jocurile cu măşti. Cel mai cunoscut este Capra, practicat în satele din sudul judeţului Constanţa. Obiceiul este specific satelor din Moldova, dar este întâlnit şi în judeţul Teleorman, unde se numeşte „turcă“. O ceată de tineri însoţiţi de capra cu botul clămpănitor umblă din casă-n casă pentru a face urări de sănătate şi belşug. Colindătorii fac mult zgomot, pentru a alunga spiritele rele.
Dar care este istoria acestor colinde? Preoţii spun că obiceiul îşi are rădăcinile în vremurile străvechi, când Sfântul Andrei a răspândit creştinismul pe aceste plaiuri. Obiceiul colindului cu capra exista încă din acea perioadă, iar Sfântul i-a învăţat pe băştinaşi să aducă mesajul Naşterii lui Hristos şi aşa a apărut colindul. „Sfântul Andrei a creştinat aceste obiceiuri“, explică preotul Marius Moşteanu, de la Biserica „Sfântul Nicolae“, din Constanţa.
Craii, obicei din Maramureş
În ziua de Crăciun, Craii merg din casă-n casă. Obiceiul este împrumutat din Maramureş, unde se numeşte Viflaim. Este vorba despre o scenetă populară despre Naşterea Domnului, venirea magilor şi regele Irod, jucată de băieţii din sat. Colindătorii sunt foarte bine organizaţi, în funcţie de sarcinile fiecăruia: vătaful conduce ceata, casierul şi contabilul se ocupă de bani, „măgarul“ duce darurile primite de la gazdele primitoare. Tot în prima zi de Crăciun, copiii cântă gazdelor „Steaua sus răsare“.
Se deschide Cerul
În unele sate, oamenii încă se mai ghidează după superstiţiile străvechi. Oamenii spun că în noaptea de Crăciun se deschide cerul, iar credincioşii îl pot vedea pe Dumnezeu la masă cu sfinţii. Se spune că dorinţele pe care ni le punem în această noapte magică au mari şanse să se îndeplinească.
Există minuni de Crăciun? „Minunile sunt fapte naturale. Minunea nu este anularea legilor naturii, ci desăvârşirea lor. Aceasta este o perioadă magică – îţi vine mai uşor să te rogi, să dăruieşti. Magia aceasta înseamnă de fapt sărbătoare“, spune preotul Marius Moşteanu, paroh la Biserica „Sfântul Nicolae“, din Constanţa.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza