Constanta: Geta Stan, muzeograful iubitor de animale

A renunţat la pasiunea de o viaţă, piscicultura,  pentru a-şi descoperi în cele din urmă adevărata vocaţie: îngrijirea necuvântătoarelor.

Deşi provine dintr-o familie de artişti, Geta Stan este unul din cei trei muzeografi care zilnic au grijă de Microrezervaţia din cadrul Delfinariului Constanţa şi care cunoaşte fiecare pasăre şi animal de pe cele şase hectare ale rezervaţiei.
Geta Stan ajunge la Delfinariu în fiecare dimineaţă, cu câteva minute înainte de a-şi începe programul şi pleacă după ce s-a asigurat că toate grupurile de turişti au făcut turul complet al microrezervaţiei şi au învăţat cât mai multe lucruri despre păsările şi animalele care trăiesc aici.

„Trebuie să avem grijă şi să le explicăm ce au voie să facă şi ce le este interzis. Cel mai greu este cu oamenii care nu înţeleg că nu au voie să hrănească animalele. Unii refuză să înţeleagă că este periculos şi că un cerb carpatin sau o căprioară pot muri dacă le dai să mănânce cartofi prăjiţi sau hamburger, când ele sunt rumegătoare“, explică muzeograful. Cei care vor totuşi să hrănească poneii sau lebedele situate pe lac o pot face doar după ce vor arăta muzeografilor mâncarea adusă de acasă.

„Şi animalele se bucură atunci când sunt hrănite. Pentru că trăiesc în captivitate ele se obişnuiesc cu oamenii şi vin să mănânce din mâna lor. Merele sau morcovii sunt foarte indicaţi pentru asta“, susţine doamna Geta. O soluţie ar putea fi pungile cu hrană specială pentru animale, care să fie comercializate şi care ar putea duce şi la o creştere a veniturilor pentru Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa.

Vrea să iasă la pensie de la Delfinariu

Geta Stan şi-a început cariera la Microrezervaţie în urmă cu aproape 10 ani, după ce a renunţat la piscicultură, facultate pe care a terminat-o în Galaţi. S-a angajat pe 3 iulie 2000  şi i-a plăcut actualul loc de muncă încă din prima zi. „Te ataşezi de toate animalele la fel de mult. Nu poţi să iubeşti un cerb lopătar mai mult şi un pui de lebădă cu gâtul negru mai puţin. Ataşamentul se împarte în mod egal“, povesteşte Geta Stan. Recunoaşte că la început a avut multe de învăţat şi au ajutat-o colegii mai vechi, dar a folosit şi Internetul pentru a afla personal cât mai multe lucruri despre speciile de care trebuia să aibă grijă.

Acum muzeograful vrea să-şi folosească experienţa acumulată în domeniul ingineriei piscicole pentru a revitaliza lacul de aproape două hectare existent în incinta complexului. „În lac avem exemplare de crap românesc, caras, somn sau sânger, dar şi peşte fitofag. Vrem să punem în practică nişte proiecte prin care să îmbunătăţim circulaţia şi oxigenarea apei, dar şi pentru a creşte numărul de specii existente aici“, explică entuziasmată femeia.

În această perioadă ea are o grijă în plus: puii de păun au început să alerge prin cuşti şi îi supraveghează îndeaproape pentru a fi sigură că vor trece cu bine peste primele săptămâni din viaţă.

Citiţi mai multe în Adevărul de Seară de astăzi!