Centrala de la Cernavodă, subiect în telegramele Wikileaks

Presupusa corespondenţă a Ambasadei SUA la Bucureşti, purtată în ultimii ani și publicată de site-ul de dezvăluiri Wikileaks, priveşte activitatea muftiului Iusuf Murat şi Centrala Nucleară Cernavodă

Apropierea dintre Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi conducătorul spiritual al musulmanilor din România, muftiul Iusuf Murat, nu era privită cu ochi buni de ambasadorul Turciei, conform documentelor preluate de presa centrală de la site-ul american de dezvăluiri Wikileaks.

Una dintre telegrame, semnate de adjunctul misiunii diplomatice la Bucureşti, Mark Taplin, face referire la o întâlnire „G8 Counter-Terrorism Action Group (CTAG) găzduită de Ambasada Rusiei“, în care consilierul Uniunii Europene, Onno Simmons, a atras atenţia că mafia şi crima organizată din România lucrează cu ajutorul unor oficiali ai Guvernului.

Musulmanii, sub supraveghere

„Simmons a atras atenţia că unele surse ar fi spus ca exista o «înţelegere» între «anumite grupuri arabe» şi guvernul României: «Lăsaţi-ne să spălăm bani şi nu vom ataca ţinte româneşti».  Acesta a spus că «operaţiunile PKK sunt finanţate de către operaţiuni ilegale în România»“, se arată în telegrama atribuită lui Taplin.

„Ambasada va continua eforturile sale de a se implica într-un dialog substanţial cu comunitatea moderată islamică din România. Ofiţerii Ambasadei se întâlnesc regulat cu lideri musulmani; Muftiatul din România a fost de acord să participe într-un program de vizite internaţionale", arată ataşatul, indicând probabil că ţine sub supraveghere activitatea musulmanilor.

Ambasadorul Turciei, nemulţumit

O a doua telegramă, marcată „Secret“ şi trimisă către Washington, detaliază apropierea dintre diplomaţi şi muftiu: „Ambasadorul Turciei în România îi cere Muftiatului din România, Yusuf Muurat, să reziste eforturilor Ambasadei americane de a se implica în comunitatea musulmană din Romania. (...) Muftiatul a spus oficialilor ambasadei în 21 martie că, din cauza opoziţiei ambasadorului Turciei Ahmet Rifat Okcun, Ambasada SUA nu ar trebui să mai urmărească ideea de a asista la renovarea unui mausoleu islamic deteriorat în apropiere de Constanţa.  Muftiatul a propus anterior ca mausoleul să fie reparat printr-un grant al Fondului Ambasadei pentru Prezervare Culturală.“

Oficialul subliniază însă că nu va renunţa la intenţia sa de a rămâne în contanct cu cei din comunitate musulmană, considerând că este important. „În timp ce facem eforturi să îmbunătăţim bazele militare din România, din aceeaşi zonă, pentru a fi folosite de militari americani, plănuim să atingem unele dintre comunităţile despre care Okcun (n.r. Ambasadorul Turciei) consideră că sunt «ale lui», pentru a ne asigura că avem un dialog pozitiv şi direct", se arată în telegramă.

Reacţie diplomatică

Alte trei dintre telegrame se leagă de importanţa politică şi strategică a Mării Negre. „Reprezentantul Turciei a criticat dur propunerile lui Ştefan Tinca de a resuscita Forumul Marii Negre in 2009 la nivel ministerial“.

Organizarea unei întâlniri informale la nivel de miniştrilor „l-a iritat în mod evident pe adjunctul misiunii Turciei, care a etichetat Forumul drept «o pierdere de timp» care a eşuat să îndeplinească standardele“, se arată în document.

Pericolul Cernavodă

La fel de importantă este telegrama din 28 ianuarie 2009, în care oficialii americani fac referire la incapacitatea Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) de a interveni în caz de dezastru.

În 2008, de-a lungul câtorva luni, un diplomat american a vizitat de mai multe ori centrala nucleară de la Cernavodă. În timpul vizitelor, oficialul a fost directorul general Lucian Biro şi Sorin Repanovici, şeful Serviciului Intervenţie Fizică la instalaţii nucleare ai CNCAN Cernavodă.

În timpul discuţiilor despre abilitatea de a reacţiona în cazul unui accident, oficialul a aflat că echipa de intervenţie este formată doar din şapte oameni care se antrenează rar, iar echipamentele de protecţie au expirat.

„Biro avea mereu la el trei telefoane mobile, pe care urma să le folosească pentru a lua legătura cu Guvernul şi cu prim-ministrul în cazul unui incident sau accident nuclear. Repanovici era convins că în cazul apariţiei unor probleme la centrala nucleară membrii echipei vor acţiona rapid“, spun oficialii americani în corespondenţă.

În aceeaşi sursă se arată că oficialul american era însărcinat să medieze contactul dintre firma americană Dominion Power şi conducerea centralei pentru construirea unui reactor avansat. „În 2002 s-au descoperit numeroase probleme. Reactorul 1 a fost construit în cooperare cu Atomic Energy of Canada Ltd. (AECL) şi Ansaldo, o firmă care aparţine grupului italian Finmeccanica. General Electric a asigurat turbinele. Al doilea reactor, tot canadian, de la Cernavodă a devenit operaţional în mai 2007, fiind construit în colaborare cu aceleaşi firme“, arată presa centrală.

Problema reactorelor de la Cernavodă era atent urmărită. „Ofiţerul pe probleme economice al ambasadei, în urma unei vizite pe care a făcut-o la Cernavodă, şi-a informat superiorii că Guvernul României a decis în 2007 să construiască alte două reactoare, pentru a îndeplini cerinţele UE legate de mediu, considerate foarte agresive. Proiectul a fost gândit ca un parteneriat public-privat, dar a fost amânat mereu“, spun sursele Wikileaks.

Oficialii americani au monitorizat inclusiv încheierea acordului din 2008, când s-a decis construirea a două reactoare noi.