Constanţa: „Am crezut că mori într-o săptămână, mamă!“. Povestea unei femei care a învins cancerul de sân
0
Cancerul e boala care invadează trupul şi face sufletul ţăndări. „Diagnosticul de cancer e o răscruce“, spune Luminiţa Lupaşcu, o femeie care a învins în lupta cu această boală.
Are 41 de ani, doi copii frumoşi şi un soţ care o iubeşte. Zâmbeşte, luptă şi îşi trăieşte viaţa din plin, pentru că ştie mai bine decât oricine cum e să ajungi la marginea prăpastiei.
Avea cancer, dar medicii au tratat-o pentru o problemă endocrină
Acum trei ani, a aflat că are cancer, după ce, timp de mai bine de şase luni, medicii din Constanţa i-au spus că are doar o problemă endocrină. Mai mult de-atât, i-au dat şi tratament pentru asta.
„Era în toamna lui 2005. Copilul meu cel mare avea opt ani, iar cel mic – opt luni. Am identificat un nodul la sân, aşa că am mers să-mi fac investigaţii suplimentare. Am făcut ecografie, mamografie, dar medicii m-au asigurat că-i doar din cauza alăptatului. Când nu mai alăptam, mi-au spus că am o problemă endocrină. Am luat şi tratament pentru asta“, povesteşte Luminiţa Lupaşcu.
Pentru că simţea că e ceva în neregulă, a mers la Spitalul Fundeni, din Bucureşti. Acolo a aflat crunta veste – avea cancer. Era în 2006. „Am fost blocată. Nu mi-a venit să cred. Mi-am sunat soţul şi i-am spus urlând cumplita veste. Prima oară, n-a ştiut ce să-mi spună. Apoi, şi-a revenit şi mi-a zis că trecem noi şi peste asta, fiindcă Dumnezeu va avea grijă“, povesteşte Luminiţa.
Apoi, a început şedinţele de chimioterapie. „Parcă eram într-un film de groază. Îmi aduc aminte că toţi oamenii de pe holurile spitalului mi se păreau doar umbre. Când a început să-mi cadă părul smocuri, am decis să merg la frizerie, ca să mă tund cheală. Şi acum îmi amintesc reacţia frizeriţei. Au fost momente groaznice, mai ales când le spuneam prietenilor că am cancer. Reacţia lor de izbea ca un bumerang de sufletul meu. Citeam pe faţa lor groaza“, îşi aminteşte femeia.
Nu i-s spus copilului că e bolnavă
N-a avut curaj să-i spună băieţelului mai mare că e bolnavă. Şi-a cumpărat o perucă şi i-a spus că, din greşeală, coafeza i-a ars părul şi a fost nevoită să o tundă zero. „A fost cea mai mare greşeală şi sfătuiesc pe toată lumea să nu facă aşa. I-am spus târziu că am fost bolnavă, iar el mi-a spus că ştia. Aflase de la o vecină. Mi-a spus «Am crezut că mori într-o săptămână, mama». Abia atunci mi-am explicat comportamentul lui din perioada aceea.
Devenise foarte mămos, era mereu aproape de mine, era foarte interiorizat. În plus, avea un comportament agresiv faţă de tatăl lui. S-a liniştit între timp, când a văzut că eu sunt bine“, rememorează Luminiţa Lupaşcu.
A trecut operaţia. Unul dintre sâni a fost extirpat, iar Luminiţa a învăţat să lupte pentru viaţă. Şi-a adunat toate forţele, ca să meargă mai departe. A înfiinţat un grup de sprijin, din care acum fac parte 160 de femei care se întâlnesc, discută, îşi spun problemele. „În astfel de momente, credinţa ajută foarte mult. În plus, e bine să faci ceea ce simţi.
Dacă simţi nevoia să plângi – fă-o, pentru că te va ajuta foarte mult. Când discutăm între noi, totul este altfel, pentru că ne înţelegem foarte bine una pe cealaltă“, spune Luminiţa.
Îşi învaţă elevele să se autoexamineze
A luptat pentru ea, iar acum luptă şi pentru ceilalţi. Vrea ca din ce în ce mai puţine femei să treacă printr-un astfel de calvar. E profesor de biologie la Grupul Şcolar „Emil Palade“ şi la Colegiul Economic „Carol“. În fiecare an, îşi instruieşte elevii, îi învaţă cum se face autoexaminarea sânilor. Atât pe fete, cât şi pe băieţi. „Trebuie să ştie şi băieţii, pentru că sunt multe cazuri când partenerii au descoperit nodulul soţiilor, iubitelor“, concluzionează Luminiţa.
A scris două cărţi – „Ghid pentru supravieţuitoare“ şi „Ghid de organizare şi funcţionare a grupului de sprijin“ pentru a le spune şi celorlalţi ce înseamnă o astfel de experienţă.
A învăţat să se bucure mai mult de viaţă. „Sună paradoxal, dar eu văd câştigul chiar într-o pierdere. Mă bucur în fiecare zi de copiii mei, de elevii mei, de familia mea“, spune Luminiţa.
Femeia a învăţat multe din lupta cu boala. „Cancerul ameninţă, sperie, îngrozeşte, dar este neputincios în multe privinţe. Nu poate distruge dragostea, prietenii, amintirile. Viaţa nu se sfârşeşte aici. Pentru a fi învingător, trebuie să te deschizi faţă de ceilalţi. Timpul le aşează pe toate. Cancerul este o lecţie de viaţă foarte dură, care te trezeşte la realitate“, concluzionează Luminiţa Lupaşcu.
Se încarcă comentariile...
