Constanţa: Vasile Popa, arhivarul Poliţiei Rutiere
0
Omul care nu se poate despărţi de Poliţie nici după 52 de ani dedicaţi acestei instituţii îşi petrece majoritatea timpului tot la muncă. Vasile Popa a fost agent de circulaţie timp de 31 de ani la Poliţia Municipiului Brăila şi timp de cinci ani a fost detaşat la Constanţa, pe timp de vară, în Mamaia.
De 20 de ani lucrează ca arhivar, în calitate de rezervist. Vine în fiecare zi la muncă, chiar şi sâmbăta şi duminica, pentru că nu suportă să stea în casă. „În 1957 la Brăila a venit cineva şi ne-a recrutat de la locul de muncă. Am fost recrutat pentru Poliţia Galaţi, timp de doi ani, după care am plecat la Brăila, ca agent de circulaţie“, îşi aminteşte Vasile Popa.
Cel mai drastic agent de circulaţie
A iubit serviciul şi îl va iubi în continuare. Nu se poate despărţi de această instituţie nici acum, la 77 de ani. A lucrat ca lăcătuş mecanic la vapoare, la Turnu Severin, apoi la Galaţi. Îşi aminteşte că salariul era foarte mic şi nu se putea descurca decât să achite chiria şi să mănânce.
La 26 de ani a intrat în Poliţie. Şi nu regretă. Consideră că a muncit două vieţi. Una la Circulaţie, până a ieşit la pensie, şi una de când lucrează ca arhivar la Constanţa. Îşi aminteşte că nu aveau libere şi munceau de dimineaţă până seara.
Toată ziua stătea în stradă, pentru că nu erau maşini ca acum. „Lumea în Brăila îmi ştia de frică. Îmi spuneau «Nea Popică 40, nea Popică doi poli. Nea Popică cum te prinde, cum te pică», pentru că îi amendam. Am fost cel mai drastic agent de circulaţie din Brăila. Şi aici am fost la fel. Toată lumea mă cunoaşte, pentru că am fost foarte exigent din punct de vedere a regulilor de circulaţie. Toţi îmi spuneau că eram ca un artist când dirijam circulaţia“, povesteşte el.
Sufletul petrecerilor
Plutonierul adjutant îşi aminteşte de petrecerile pe care le mai făceau pe acea vreme. Îi place să spună bancuri şi este un suporter adevărat.
Iubeşte sportul şi citeşte presa zilnic. „Ne mai strângeam după program şi mai beam un şpriţ, cântam, spuneam bancuri... Aş putea să spun bancuri 24 de ore şi nu aş repeta niciunul. Când nu mergeam la o petrecere, toţi îmi spuneau că mi-au simţit lipsa. Eram pionul principal“, mărturiseşte poliţistul.
Are colecţia de ziare din anul 1990. Gazeta Sporturilor şi ProSport sunt ziarele care nu-i lipsesc niciodată din lectura zilnică. Este un rapidist înfocat şi chiar dacă nu mai poate merge pe stadion să-şi susţină echipa, vizionează meciul de acasă, cu interes şi se simte ca pe stadion. A jucat fotbal, ca fundaş central şi avea numărul trei pe tricou. Iar timp de şase ani poliţistul a lucrat tot cu fluierul: a fost arbitru.
Se încarcă comentariile...
