Constanţa: Mărturisirile unui veteran de război: „Aş lupta şi acum pentru ţară“
0
Pentru cei care au luptat pe front, imaginea războiului e încă vie. Nea Constantin Ursu, din Rasova, rememorează ziua când a fost trimis pe câmpul de luptă, deşi a trecut mai bine de jumătate de secol. Citeşte şi: Eroii uitaţi din cimitirul de la Mircea Vodă
„Aveam 21 de ani pe atunci şi eram la Ploieşti. Nu mi-a fost niciodată frică de moarte, am plecat să lupt pentru patria mea. Am prins 50 de prizonieri, să ştiţi că nu glumesc. Am luptat în Cehoslovacia, în munţii Tatra. Eu eram foarte curajos, nu puteam niciodată să stau în groapă, ieşeam mereu la suprafaţă în ploaia de gloanţe. Se mirau nemţii de curajul meu“, povesteşte mândru veteranul de război.
Semnele războiului i-au rămas în suflet, dar şi pe trup. Un glonţ nemţesc l-a nimerit în mâna dreaptă. Durerea e încă vie în amintirile bătrânului. „Era ziua de 4 martie 1945. M-au dus apoi să mă îngrijească. A fost greu, mai ales că în război am pierdut mulţi apropiaţi“, povesteşte lăcrimând bătrânul.
Urmele războiului
A rămas cu sechele pentru toată viaţa. „Mâna dreaptă abia dacă o mai pot mişca şi acum. Nu prea am mai putut să muncesc, aşa că am fost paznic la câmp toată viaţa“, povesteşte bătrânul. După ce s-a întors din război, s-a căsătorit.
Pentru vitejia sa, nea Costea, căci aşa i se spune în sat, a fost decorat de stat cu medalia Bărbăţie şi Credinţă. Acum are 88 de ani, cinci copii şi 15 nepoţi. Abia mai vede, iar auzul l-a cam lăsat, dar spune cu hotărâre că dacă ar mai fi în putere nu s-ar da în lături să lupte pentru patria sa.
Se încarcă comentariile...
