Constanţa: Litoral 2009 / Iahtul de lux, doar o legendă în România
0
Cea mai scumpă ambarcaţiune deţinută de un român nu costă mai mult de 400.000 de euro. Pasionaţii de iahturi spun că ambarcaţiunile de milioane de euro sunt rare în ţara noastră şi aparţin unor companii sau unor oameni de afaceri, care le deţin la comun.
Proprietarii de ambarcaţiuni s-au întâlnit weekendul trecut la Eforie Nord, la cea de-a patra ediţie a Regatei Mării Negre, o competiţie în care s-au întrecut 20 de pasionaţi de iahting din opt ţări. „Venim aici să ne simţim bine pentru că este o competiţie fără premii, ne premiem tot între noi“, spune şeful comisiei de instruire, competiţii şi cooperare din cadrul Yacht Club Regal Român, Viorel Bălănescu. Bărbatul în vârstă de 50 de ani, şi el proprietar de velier, a participat la regata din acest an, iar la ediţia din 2008 s-a numărat printre organizatori.
Unii cumpără din snobism
Fiind o figură cunoscută a lumii bărcilor, Bălănescu ştie tot ce mişcă printre proprietarii de bărci. „Este o lume pestriţă, care reprezintă societatea românească. Unii îşi cumpără iaht din snobism, pentru imagine, alţii din imitaţie sau chiar pentru a impresiona femeile. Sunt însă şi mulţi pasionaţi, cei mai mulţi dintre ei nu-şi permit însă ambarcaţiuni puternice, scumpe“, explică reprezentantul Yacht Club Regal Român.
Bălănescu spune că povestea iahturilor de lux din România este un mit. „Cei care au un milion de euro să dea pe un iaht nu-l ţin în România. Ce apare la noi prin tabloide că mai ştiu eu cine şi-a luat iaht de milioane de euro nu este adevărat. De obicei este vorba despre o companie sau despre mai mulţi proprietari“, explică Bălănescu.
Mai mulţi proprietari la o singură ambarcaţiune
Valoarea cea mai mare a unei ambarcaţiuni care se află la Ana Yacht Club, portul care a găzduit regata, nu depăşeşte 400.000 de euro. „Este vorba despre sume foarte mari, sute de mii de euro. Dar nu cred că este o pasiune exclusivistă. Dacă mai multe familii ar pune mână de la mână câte 5.000 de euro ar putea cumpăra o ambarcaţiune bună. S-ar bucura pe rând de ea şi ar plăti împreună taxele“, propune Bălănescu.
Eugen Ciubotaru deţine o ambarcaţiune, dar nu-şi consideră barca una de lux. „Are toate dotările, aer condiţionat, apă caldă, bucătărie, dormitoare, dar nu costă mai mult de 200.000 de euro“, spune Ciubotaru. El consideră că cei care cheltuiesc milioane de euro pe un iaht de lux, dar nu au timp să iasă în larg sau plătesc pe altcineva să facă toată treaba, pierd toată plăcerea. „Pentru mine iahting înseamnă să-mi curăţ singur puntea, să o lustruiesc“, explică el. Ciubotaru este, însă, o excepţie de la regulă pentru că proprietarii de iahturi se feresc, în general, să vorbească despre preţuri, dotări şi, mai ales, motivul pentru care au cumpărat ambarcaţiunea.
Taxe mari şi probleme cu alimentarea
Proprietarii de iahturi au de plătit o taxă de lux, anuală, care se ridică la 2% din valoarea ambarcaţiunii. În plus, ei au şi probleme cu staţiile de alimentare. „Doar pentru ambarcaţiunile de la mare există o staţie de alimentare cu motorină. Eu, care circul pe Dunăre, sunt nevoit să car motorină de la benzinării, cu canistra, şi plătesc taxă de drum la fel ca şoferii“, spune un proprietar de iaht.
Citiţi mâine, în Adevărul de Seară, ediţia de Litoral, povestea unui proprietar de iaht.
Se încarcă comentariile...
