Constanţa: Gheorghe Toma - Meşterul popular de la malul mării
0
Lucrează cu spor la minuţioasele obiecte de artă pe care le va prezenta la expoziţia care va avea loc între 20 şi 25 august în piaţeta Cazinoului din Mamaia.
Pe când era mai tânăr trecea înot Dunărea, acum îşi dă seama că a avut mult curaj să se avânte într-o apă pe care acum o vede la adevărata dimensiune. Primii paşi spre pasiunea pe care o are acum, i-a făcut însă pe malul mării sau mai bine spus în timp ce stătea... pe un şezlong pe plajă.
„Stăteam lângă apă, citeam şi veneau valurile la picioarele mele şi aduceau scoici şi am început să le iau, să le aranjez şi aşa am început să fac fluturi, căţei, pisici, broscuţe, toboşari, chitarişti, pinguini, tot felul de nebunii“, îşi aminteşte Gheorghe Toma. Tot ce îşi aminteşte povesteşte cu plăcere şi cu vioiciune. Primăvara trecută a găsit nişte conuri de brad prin parc şi aşa au ieşit bufniţele intelectuale cu ochelari care stau şi acum pe pervazul ferestrei sale.
Plăcerea de a vorbi
Lucrează cu urechea la radio, mai ales când are insomnii, dar ceea ce face nu e zgomotos aşa că vecinii nu au nici cea mai vagă idee ce se întâmplă dincolo de pereţi. „Migala vine odată cu vârsta“, spune el. Atunci când vorbeşte însă despre lucrările sale o face cu însufleţire, iar unele dintre ele au şi ceva umoristic care, odată cu o vorbă spusă cu cap, trezesc şi zâmbetul.
Un altfel de trecut
A urmat studii ca hidrometeorolg, dar nu a mai ajuns să practice meseria, atras fiind de activitatea hotelieră şi apoi de cea artistică. Odată ce a ajuns la malul mării, tânărul Gheorghe Toma sau Tomiţă după cum îl ştia lumea, şi-a petrecut o parte din ani în 11 hoteluri de pe litoral pe care le-a administrat. „Primul pe care îl ţin minte şi aproape de inima mea este actualul Iaki, care se numea pe atunci Bucureşti. Înainte de asta era o construcţie rusească făcută pentru trupele armatei sovietice care îşi petreceau vacanţele în România şi se numea hotel Ialta“, îşi aminteşte Gheorghe Toma.
Viaţa l-a dus şi pe alte meleaguri mai aproape de sufletul unui om şi mai exact în lumea artistică. I-a cunoscut pe fraţii Manolache, Jean Constantin la vremea când Fantasio era cel mai cunoscut teatru de revistă din România, timp în care s-a ocupat de impresariat la Oficiul de spectacole şi turnee artistice.
Un fel de reciclare
Dacă vede un capac de la o cutie de îngheţată, Gheorghe Toma ştie că îl poate folosi la operele sale. Acum lucrează la obiecte estivale pentru care adună tot timpul materiale. „Din plasele pescarilor fac rost de căluţii de mare, şi mă bag după crabi în mare“, explică Toma. Într-o zi geroasă de iarnă ar putea fi singurul om de pe plajă cu ochii aţintiţi spre nisipul şi scoicile aduse de valuri. Are ustensilele necesare, îi mai trebuie puţin adeziv, câteva picioruşe de crabi sau scoici şi din mâinile sale ies bijuterii unicat.
Citiţi mai multe în Adevărul de Seară!
Se încarcă comentariile...
