Expoziţia celor trei cazinouri ale Constanţei. Imagini cu edificiul de astăzi şi cu cei doi înaintaşi, Kursaalul şi Casinul

Cazinoul Constanţa

Doamne elegante, domni sofisticaţi, pălării şi voaluri, şuete la un pahar de vin fin pe malul mării. Atmosfera rafinată de la cumpăna secolelor XIX-XX, când în Constanţa îşi făcea apariţia noul loc de distracţie pentru protipendadă, este redată în expoziţia cu fotografii de arhivă realizată de şeful Ordinului Arhitecţilor din Dobrogea, Radu Cornescu.

Vernisajul „Cazinoul Constanţa“ a avut loc luni, la Prefectură, şi este dedicat zilei de 23 noiembrie 1878, când Dobrogea a fost realipită statului român.

Primul cazino - Kursaalul

Cel dintâi cazinou al Constanţei a fost construit în anul 1880, în aceeaşi zonă a peninsulei, mai exact lângă Farul Genovez. Se numea Kursaal (traducere aproximativă - sală de relaxare) şi era construit din lemn şi paiantă. Protipendada oraşului-port se regăsea aici în fiecare zi, iar imaginile vremii au fost surprinse de Anatole Magrin, consul al Franţei la Constanţa, fotograf al Curţii Regale.



„Kursaalul a apărut într-o perioadă în care pe faleză au fost ridicate cele mai frumoase case din oraş: Casa Pariano (astăzi Muzeul Ion Jalea), Casa Manissalian (bombardată în 1941 – pe locul actualului bloc SNC), Casa Pâslă, Casa Bârzănescu, Casa Cănănău (unde a fost Consulatul Chinei), Casa Zottu, Casa Cuculis, Casa Şomănescu, Casa Pilescu“, povesteşte arhitectul Radu Cornescu.

O furtună mai puternică a smuls acoperişul Kursaalului în anul 1891, iar un an mai târziu a fost demolat în urma unei decizii a Consiliului Comunal.

Casin, precursorul Cazinoului

Locul Kursaalului a fost luat de Casin, amplasat tot pe Bulevardul Regina Elisabeta, pe actualul loc al Acvariului. La amplasarea clădirii s-a folosit taluzul pentru a face două terase suprapuse, pentru ca ambele să aibă o privelişte deplină a falezei, a mării şi a portului.

Unul dintre antreprenorii Cazinoului a fost căpitanul Constantin Creangă, fiul scriitorului Ion Creangă şi tatăl lui Horia Creangă, unul dintre cei mai mari arhitecţi români ai perioadei interbelice.

Casinul, care era tot o clădire provizorie construită din lemn, pe un parter de piatră, a avut viaţă scurtă şi a fost dezmembrat în anul 1910, pentru a face loc impresionantului edificiu ce avea să devină simbolul oraşului de la malul mării.

Emblematicul Cazino

Cel de-al treilea şi noul Cazinou al Constanţei a fost proiectat de arhitectul Daniel Renard, în stil Art Nouveau. Superba clădire a fost inaugurată la 15 august 1910, în prezenţa Principelui Ferdinand.

Construcţia a fost ridicată la demersul primarului Cristea Georgescu şi al prefectului Scarlat Vârnav, care şi-au dorit la Constanţa un Cazino modern, asemenea celor de pe Riviera franceză. Lucrările au costat 1.300.000 de lei, bani din care s-a înălţat cel mai frumos edificiu al Constanţei, cu care se mândresc generaţii de localnici.

2012 - un nou început

Actualmente, Cazinoul se degradează pe zi ce trece. Istoria zbuciumată a edificiului este scrisă, din iunie 2007, de primarul Radu Mazăre, care a concesionat monumentul de arhitectură pentru o perioadă de 49 de ani firmei israeliene Queen Investments SRL pentru a-l include într-un lanţ internaţional de cazinouri. Afaceriştii s-au lăsat însă păgubaşi şi au renunţat la contract.

Anul acesta, Mazăre a anunţat că intenţionează să vândă Cazinoul, „fata batrână şi urâtă a Constanţei“. Consilierii locali au aprobat în august transmiterea Cazinoului în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), care va restaura Cazinoul pentru a fi folosit în scop turistic şi cultural. Primarul Mazăre a spus că dacă ministerul nu demarează lucrările într-un an, el va vinde edificiul unui investitor. Prefectul Claudiu Palaz a anunţat că până la sfârşitul anului MDRT va aloca fondurile, iar după 1 ianuarie vor începe lucrările de restaurare.